Monday, February 24, 2014

Proprietăți evreiești naționalizate din București

Mai reușesc și eu din când în când să mai termin câte un proiect :) în cazul de față unul pe care îl aveam în minte de vreo 4-5 ani. Este vorba despre o hartă interactiva a proprietăților evreiești naționalizate în București în baza decretului 92/1950. Mai multe despre metodologia de lucru (cum au fost formatate și asociate datele, geo-localizate etc.) găsiți pe pagina explicativă a proiectului, dar în mare parte (pe lângă informațiile incluse în decretul în sine) de foarte mare ajutor au fost baza de date a victimelor Holocaustului de pe site-ul Yad Vashem și cele câteva planuri cadastrale publicate pe forumul Tramclub. În principiu pe hartă am reușit să includ și să localizez cam 1000 de imobile dintr-un total de aproximativ 1200 având proprietari potențiali evrei/de confesiune mozaică.


Interesant mi s-a părut și heatmap-ul generat pe baza datelor introduse, care heatmap devine și mai interesant pe măsură ce se face zoom pe anumite zone ale Bucureștiului. De exemplu, în screenshot-ul pe care l-am reprodus mai jos, realizat cam pe zona Centrală a orașului, se pot identifica și alte zone de locuire evreiască în afara celor "tradiționale" (zona Unirii, fosta Cale Văcărești, Calea Dudești), și anume Calea Griviței cu Buzești, strada Episcopul Radu cu Mihai Eminescu, zona actualei Piețe Pache Protopopescu - strada Plantelor - strada Tunari sau zona mănăstirii Radu Vodă - strada Cuza Vodă. Din păcate, în ciuda eforturilor mele, nu prea am reușit încă să geo-localizez toate imobilele pe care s-a construit Palatul Parlamentului, mai ales cele de pe strada Cazărmii și de pe fosta stradă Uranus, încă mai sunt în căutare de planuri cadastrale cât de cât ok pentru acea zonă.



La final, sper că datele acestea vor ajuta poate pe cineva (deși, cum am subliniat și pe pagina proiectului, nu trebuiesc luate ca fiind 100%/garantat bine asociate/poziționate), doar și pentru simplul fapt că acest subiect (imobilele naționalizate ce au aparținut cetățenilor români de confesiune mozaică) a apărut ca subiect de discuție în timpul unei vizite a Președintelui țării în Israel. Mai e și partea de "arheologie urbană", i.e. descoperirea lucrurilor din trecut care cumva stau ascunse sub ochii noștri, termen/concept (cam pompos numit, de altfel, recunosc :) ) care îmi tot stă în minte în ultima vreme apropo de posibile viitoare proiecte și lucruri de "scos la lumină".