Grivitei Pythonista

Revolta, suporterii si cartierele

2012-01-20T17:58:00.006+02:00

Ce ma amuza la comentariile "profesioniste" ale analistilor ce incearca sa dea de capat si sa caute motive revoltei din Bucuresti e faptul ca mai niciunul dintre ei nu se bazeaza pe nimic concret: cifre, grafice, nici macar pe previziunile mamei Omida.

Stiu ca blogul asta nu e citit de prea multa lume :), dar scriu postul asta pentru un viitor ipotetic cand vreun student al istoriei recente a Romaniei va avea ca tema de seminar "gasiti cauzele iesirii in strada a tinerilor din cartierele Bucurestiului in ianuarie 2012". Stiu ca imaginile de mai jos nu reprezinta in sine niste cauze, dar poate ajuta un pic mai mult la clarificarea lucrurilor.

Ce e cu aceste imagini? Ele sunt heatmaps, prezentand intr-o forma mai usor de digerat vizual urmatoarele: locatia caselor de amanet din Bucuresti, locatia agentiilor loto, a caselor de pariuri si a cazinourilor, locatia business-urilor catalogate cu 4 si 5 stele pe scara preturilor (pe o scara de la 1 la 5). Toate datele sunt luate de pa Urbo.ro.

Ce lamuriri suplimentare pot aduce aceste harti? In primul rand, cred ca harta localurilor/business-urilor "scumpe" din Bucuresti ne da o idee destul de exacta a zonelor "privilegiate". In acelasi timp, hartile ce prezinta locatiile caselor de amanet, a agentiilor loto, a cazinourilor sau a caselor de pariuri cred ca ne dau o masura exacta a zonelor mai putin "privilegiate", as zice (si nu cred ca o e afirmatie riscanta) chiar ca reprezinta principalul "rezevor" uman pentru manifestatiile care s-au soldat cu ocuparea Pietii Unirii.

Dar sa trecem la treaba... Mai intai, heatmap-ul reprezentand casele de amanet din Capitala (click pe poza pentru o versiune marita):

Dupa cum se observa, cartierele de la periferie sunt destul de bine reprezentate. E interesant ca principalele clustere par a se forma in intersectiile majore, de tipul Salajan, Titan, Doamna Ghica etc.

Urmeaza heatmap-ul cu agentiile loto, casele de pariuri si caznourile:

Harta e aproape identica cu cea pentru casele de amanet, cu singura adaugire ca in zona Blvd. Ion Mihalache s-a format un cluster destul de curios de cazinouri/case de pariuri.

Si nu in ultimul rand, heatmap-ul pentru business-urile de 4 si 5 stele din Bucuresti, in ceea ce priveste preturile:

Cred ca harta vorbeste de la sine... Herastrau, Dorobanti, Decebal, Episcopiei, zone care pare ca fac parte dintr-un alt Bucuresti. Sau poate noi, cei care locuim in cartiere, nu facem parte din Bucurestiul lor :)

Probabil mi se va spune (cu mai multa sau mai putina dreptate) ca nu fac decat sa scot la iveala un lucru stiut de toti: Bucurestiul se imparte in doua, Bucurestiul celor care au si Bucurestiul celor care nu au (cei care depind de casele de amanet si agentiile loto). Sunt partial de acord, dar parca atunci cand vezi lucrurile astea cu ochii tai, frumos aranjate pe o harta, parca altfel le intelegi :)

In incheiere citez dintr-un post de pe blogul lui Hungry Mole:

Vom înţelege vreodată că viaţa din cartiere e mult mai importantă decît cea din centru? Că printre blocuri e nevoie de trasee de plimbare, de locuri unde oamenii să se strîngă, de străzi pietonale care să unească şcolile şi pieţele? Îi mai pasă de chestia asta altcuiva, decît lui Popescu?

Satele medievale din Țara Românească

2011-11-26T13:37:00.007+02:00

Într-un final apoteotic care a durat mult prea mult :) am reușit să mai scot un nou mini-proiect personal din negurile uitării și ale lipsei de timp și sa-l fac public. Este vorba despre o hartă (interactivă) cu atestările documentare ale satelor medievale din Țara Româneasca între 1300 și 1550. Când am început să lucrez la toată treaba asta n-aș fi crezut niciodată ca evul mediu românesc ar fi putut ajunge motiv de scandal între directorul ICR și arheologi care-și fac treaba cum trebuie, nu mai zic că sumele vehiculate în acest scandal (7 milioane de euro?!) mi s-ar fi părut de domeniul SF-ului pentru un domeniu care (cu câteva notabile excepții) șade in adormire.

Pentru cei care vor să știe mai multe legate de motivele care m-au făcut să lucrez la proiectul ăsta puteți afla mai multe aici, dar, pe scurt, mă săturasem pur și simplu să citesc aceleași vechi volume și tratate ce tratau Evul Mediu românesc și care majoritatea conțineau fraze de tipul "nu încape îndoială", "mai mult ca sigur", "este de la sine înțeles", fără ca aceste "convingeri" să se bazeze pe altceva decât pe "intuiția" istoricului (sunt și câteva notabile excepții, desigur). Problema este că pe baza acestor "intuiții" istorice se iau decizii care ne afectează pe noi oamenii de azi, de multe ori la modul negativ (ex: ce domnitori sunt studiați în manualele de istorie si ce domnitori sunt ignorați, criteriile dupa care hotărâm cine este român de-al nostru "verde" și cine nu ș.a.m.d).

Și ca să închei înainte ca totul să se transforme într-o lamentație de pseudo-istoric amator :), dacă aveți timp vizitați vă rog și pagina de Heatmaps a proiectului, unde se vede destul de bine faptul că majoritatea satelor existente și azi la sud de Carpați au o existență veche de cel puțin 400-500 de ani. Ceea ce mie unuia mi se pare cool :)

Satele medievale din Țara Românească (1350-1550)

"Pe acest băiat de Țigan, ei l-au lepădat, ca să-l mănânce porcii"

2011-11-26T00:35:00.007+02:00

După cum ziceam într-un post anterior, de ceva vreme mă ocup de un proiect care mă face să consult diverse și diferite resurse documentare din istoria medievală a Țării Românești. De curând am dat peste documentul pe care îl reproduc parțial mai jos, datat 1532, Iulie 24, Pitești, și emis sub domnia lui Vlad al VI-lea Înecatul:

Din mila lui Dumnezeu, Io Vlad voevod și domn a toată țara Ungrovlahiei, fiul marelui Vlad voevod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele cinstitului dregător al domniei mele, jupanului Vlaicul clucer și cu fiii săi și cu frații săi, câți îi va lăsa Dumnezeu, ca să le fie un fiu de Țigan, anume Budur care este născut dintr'o Țigancă a jupanului Vlaicul clucer, numele Țigăncii Stana, cu un Țigan de la Argeș, încă de pe când erau ai monahiei Magdalina de la Corbi.
Iar dupa aceia, pe acest băiat de Țigan ei l-au lepădat ca să-l mănânce porcii. Iar jupan Vlaicul clucer, el l-a luat și cu Țiganca și l-a crescut 8 ani.
Iar dupa aceia, au venit călugării de la sfânta mânăstire [a Argeșului] ca să-și ia pe acel băiat de Țigan, Iar domnia mea am judecat și am cercetat cu cinstiții dregători ai domniei mele și am aflat domnia mea, precum s-au întocmit și de la răposatul Radul voevod, ca să ție jupan Vlaicul clucer pe acest Țigan, iar călugărilor de la sfânta mânăstire să le dea jupan Vlaicul clucer un ... [loc rupt în orig.] precum a și dat de față acest ... [loc rupt în orig.] la sfânta mănăstire.

Concluzia poveștii: nu conteaza daca aruncai un băiat de Țigan să-l mănănce porcii, dacă erai față călugăreasca/bisericească aveai oricând dreptul să revii 8-10 ani mai târziu și să ceri despăgubiri celui care chiar avusese grijă de ființa respectivă. Ar fi destul de interesant dacă cineva ar scrie o istorie a BOR lipsită de prejudecăți și sentimentalisme pseudo-religioase, bazată cât se poate de mult pe date și documente concrete.

Despre locuința modernă în România - 1935

2011-11-01T23:03:00.015+02:00

Cu nu mult timp în urmă promiteam că o să pun online un articol semnat Cincinat Sfințescu despre sistematizarea Bucureștiului... ei bine, încă este "work in progress" :), dar până atunci m-am gândit să redau mai jos primul capitol al unei cărți destul de interesante pe care am vânat-o la anticariat: "Locuința urbană - Directive și concepte în realizare", având ca autori pe Ioan Sachelarie, Victor Vijoli și Mircea Moroianu, publicată în 1935 de Tiparul Academic - București. (deci în plin avânt modernistic). O să încerc să revin într-un post ulterior cu doua-trei comentarii pe baza acestui text, repet, foarte interesant.

Despre locuința modernă

Igienă, Estetică, Cerințe, Necesități

Nu e nevoie să mergem cu gândul prea departe în trecut, spre a dovedi că locuința evolueaza neîncetat, sub influența transformărilor impuse de progres. Nu avem decât să comparăm - superficial chiar - orice locuință construită acum 15-20 de ani, după ultimul cuvânt al tehnicii de atunci, cu ceea ce vedem că se realizează astăzi.
Vom vedea că nu numai mijloacele tehnice, ci chiar materialele au devenit cu totul altele, mult mai bune, mai practice și mai ieftine, dar s-au răsturnat însăși principiile, acele principii care de câteva secole căpătaseră putere de legi, atât in ochii publicului cât și al arhitecților.
Nu exagerăm dacă afirmăm că de multe ori aceste principii aveau la bază tradiția născută din păstrarea regulilor de acum 300-400 de ani, reguli cu totul anacronice azi. Cu toate acestea, nimeni nu îndrăznea să le dărâme, să pună ceva în locul lor. Nu am vrea să se creadă că facem aici procesul arhitecturii clasice; nici nu suntem dușmanii ei, și nici nu este acesta scopul cărții de față. Deasemenea, ar fi prea lung de arătat care au impus această transformare subită în mentalitatea omenirii civilizate. Pe noi ne interesează numai rezultatele practice dobândite. E incotestabil că faptul care face ca locuința de azi să fie mult mai confortabilă decât acum 2-3 decenii, nu e produs atât de diferitele aplicații alte tehnicii moderne, cât mai ales de abandonarea tuturor principiilor pomenite mai sus, care nu mai puteau rezista unui raționament logic, sau era constatat că veneau în direct flagrantă contradicție cu preceptele de igienă și estetică. A plasa, de pildă, o toaletă cu closet lângă vestiar, e astăzi un lucru normal, dar să recunoaștem că prima oară - și nu e prea mult de atunci - când am întâlnit această inovație, ni s-a părut o aberație și am zeflemisit pe cel ce o realiza. Până mai acum 20-30 de ani, camera de baie era considerată ca un lux excesiv, fiind supremul confort pe care și-l imagina cineva; azi și cele mai umile apartamente sunt înzestrate cu o cameră de baie.
S-a produs și o răsturnare completă a gusturilor; înainte tapetele de hârtie sau de mătase erau în mare cinste, zugrăvelile erau considerate ca ceva ieftin și de prost gust. A intervenit însă igiena care a scos cu totul din uz tapetele, ca expuse să fie veșnic îmbibate de insecte și a întronat zugrăvelile în culoare de apă sau ulei. Pentru același motiv au fost abandonate ornamentațiile tavanelor, coloanele, lambriurile și tâmplăria prea profilată, fiind înlocuite toate numai cu suprafețe netede și ușor de curățat. Spiritul de economie și-a spus și el cuvântul, impunând suprimarea a tot ce părea inutil sau nu mai corespunea cerințelor.
Înălțimea de 3-3.50 metri a camerelor e considerată azi chiar de cei pretențioși ca suficientă. Arhitectura interioarelor moderne consideră lipsite de sens ușile monumentale cu două canaturi, înalte de câte 3 metri, cu care erau prevăzute deopotrivă și locuințele luxoase și cele mijlocii. S-a renunțat chiar la anumite piese, în măsura în care rolul lor a fost atribuit altora, sau a fost șters cu totul: salonul, atât de indispensabil părinților noștri, acea cameră a misterelor care se deschidea numai de 2-3 ori pe an, a fost înlocuit cu modernul "hall", care cumulează și atribuțiile altei piese dispărute: antreul. În acest sens s-ar putea da multe exemple, care toate ar reuși să arate grozavul pas care s-a făcut în această direcție.
A fost ca o revenire la realitate, atât din partea arhitecților cât și a publicului, toți deopotrivă de înțelegători ai situației, atât în ceea ce privește noile condiții moderne de viață, cât și posibilitățile de realizare. Pasul greu de făcut a fost din partea arhitectului; a trebuit să rupă cu tot ceea ce până la el era considerat dogmă. Unul din defectele clasicismului este tocmai încătușarea spiritului creator, forțându-l sa privească și să se inspire dintr-o singură direcție: dinspre trecut.
Forțat se ajunsese să se copieze sistematic operele înaintașilor, fără să se ție seamă că arhitectura trebuie să fie în continuă transformare, impusă atât de evoluția tehnicii cât și de evoluția moravurilor.
Se ajunsese fatal la o formulă care se adapta, de la caz la caz, cerințelor specifice, dar care nu izbutea să ie în pasul vremii. Drept variație, arhitecții se străduiau să caute, atât la fațade cât și la distribuția planului, efecte de simetrie, de axare între ele a pieselor etc., dar toate nu se dezvoltau decât în paguba confortului, așa cum îl înțelegem noi azi.
De abia acum, când toate ideile preconcepute au fost părăsite, ne dăm seama de transformarea suferită și îi apreciem binefacerile. Ceea ce ne va rezerva viitorul nu putem prevedea, totuși nu trebuie să se piardă din vedere că arhitectura are în primul rând un scop utilitar. În special asupra uneia din ramurile ei de aplicație, locuința, care formează obiectul exclusiv al cărții de față, trebuie să avem privirile ațintite; sunt reguli asupra ei, care niciodată nu vor fi schimbate, orice s-ar întâmpla.
Locuința, dat fiind înaltul grad de civilizație la care ne socotim ajunși, impune cerințe care niciodată nu vor putea fi nesocotite: în primul rând, spațiu, aer, lumină, confort și estetică - în al doilea, pentru ca acestea să fie la îndemâna tuturor, conveniență de preț.
Daca în principiu însă, toți suntem de acord în privința necesității acestor condiții, există încă o parte din public care afișează o mentalitate curioasă în această chestiune. Sunt cei cu mai puțină dare de mână, care își închipuie că o locuință confortabilă nu se realizează decât investind în ea o avere. Profundă eroare, deoarece de multe ori confortul nu se realizează numai cu investiții, ci și cu pricepere. Din nenorocire sunt încă mulți aceia care încep cu economiile tocmai de acolo de unde n-ar trebui: de la specialiști.
E o practică care trebuie stârpită; arhitectul nu e un lux, destinat numai celor cu dare de mână; din contra, întocmai ca medicul care e reclamat în mediile nevoiașe, unde mizeria și boala bântuie mai năpraznic, arhitectul trebuie să-și sfătuiască și să ajute în special pe cei din clasele sub-mijlocii (lucrători, meseriași, mici comercianți, modești funcționari, etc.), să-și realizeze un cămin igienic, și în limita nevoilor lor, confortabil.
Tipul locuinței ieftine nu este alcătuit dintr-o sală și 2 camere, una pe dreapta și alta pe stânga, cu closet și bucătărie afară; consultați un specialist și veți fi uimiți de ceea ce se poate realiza, de multe ori pe aceeași suprafață și cu aceleași cheltuieli; dar chiar cu un spor de preț, este o crimă să sacrificăm igiena și confortul, unor meschine calcule bănești.
Realizând o casă, trebuie să ținem seamă de consecințe: întâi că investim un capital oarecare, a cărui productivitate e în funcție de gradul de utilitate al ei; al doilea, că durata ei, mai ales cu mijloacele tehnice de azi e sortită să fie foarte mare, putând fi transmisă câtorva generații după noi. Iată dar interesul care trebuie să ne îndemne să deschidem ochii bine când vrem să construim. Ceea ce acum 20 de ani părea un lux sau utopie, acum e realitate curentă. Betonul armat, iluminatul electric, încălzirea centrală, apa curentă caldă și rece, canal, gaz metan sau aerian adaptat uzajului menajer, telefon, ventilație automată, izolații acustice și termince, etc., - iată atâtea cuceriri ale tehnicii care trebuiesc bine examinate și puse în balanță cu posibilitățile și resursele nostre.
Distribuția deasemeni trebuie să stea pe primul plan al preocupărilor noastre. Pentru realizarea unei distribuții cât mai ideale, trebuie să ne asigurăm concursul arhitecților. Piesele pe care le croim să corespundă cerințelor noastre prezente și viitoare, atât ca număr cât și ca amplasament și dimensiuni. Există prescripții în privința lor, fie regulamentare, fie dictate de bunul simț: lumină, mărime, estetică; călcându-le, o facem în dauna noastră și mai curând sau mai târziu ne vom căi.
Vom descrie aceste lucruri la capitolele respective, și cerem, în interesul cititorilor să fie bine aprofundate, pentru a putea fi bine folosite.
Nu trebuie să neglijăm nici frumusețea unei locuințe. Un cămin posomorât poate avea o influență nefastă asupra caracterului și sănătății locatarilor; îi poate face posaci, mohorâți, chiar răi la suflet. Neurastenia este adesea urmarea unei viețuiri îndelungate într-o locuință posomorâtă. Casa trebuie să fie frumoasă. Și frumosul nu cere cheltuială prea mare. Puțin gust și respectarea principiilor estetice sunt suficiente.
Casa frumoasă devine o desfătare pentru ochi și o mulțumire pentru suflet. O casă urâtă iese mai lesne în evidență și se impune atenției generale; în virtutea cărui drept proprietarul ei își permite să ofenseze asftel sentimentele estetice ale comunității? Desigur că în forma actuală a organizării societății noastre nu se pot impune individului restricțiuni și criterii artistice pe cale regulamentară. Se poate însă organiza o astfel de educație artistică a maselor, sugerându-se de către cei indicați adevăratele principii de artă. Aici rezidă un mare rol al arhitectului, care trebuie să arate publicului lucrurile ce până acum le-a ignorat, sau față de care a manifestat o pasivitate revoltătoare, căci rezultatele triste tot el le suportă.

"...fiindcă locul e supus barbarilor..."

2011-10-24T23:58:00.004+03:00

De ceva vreme lucrez la un proiect care implică un pic de documentație istorică, și nu mare mi-a fost mirarea să dau peste aceste fragment:

Curând după 1343
Scaunul mitropolitan al Vicinei, fiind și el onorat de acest împărat (Andronic Paleologul cel Batrân), a fost apoi disprețuit, fiindcă locul e supus barbarilor și are puțini locuitori creștini.

Cartea din care se citez se numește Documente privind Istoria României, Veacul XIII, XIV și XV, Țara Românească, iar fragmentul respectiv poate fi găsit la pagina 12.
Din punctul meu de vedere informația e cel puțin interesantă. Nu sunt decât un pasionat de istorie amator, dar faptul că la mijlocul sec. al XIV-lea Mitropolia de la Constantinopol recunoștea că regiunea de la Dunărea de Jos era săracă in *creștini* si bogată în *barbari* e un lucru ce ar merita mai mult promovat, mai ales în aceste vremuri, când se face atâta tam-tam că poporul român și-a păstrat neclintit creștinismul de la Sf. Andrei încoace. Asta presupunând că la acele vremuri la Dunărea de Jos trăiau români și nu tătari sau cumani, ceea ce este o presupunere destul de mare după câte încep sa-mi dau seama.

Cu toaleta in mijlocul atrium-ului

2011-10-08T17:35:00.005+03:00

Usor, usor blogul asta se re-orienteaza catre urbanism si organizare oraseneasca, dar asta e ... :)

Tocmai ce am citit articolul asta din The New Yorker, si un citat anume mi-a atras atentia:

Jobs realized, however, that it wasn’t enough to simply create a space: he needed to make people go there. As he saw it, the main challenge for Pixar was getting its different cultures to work together, forcing the computer geeks and cartoonists to collaborate. (John Lasseter, the chief creative officer at Pixar, describes the equation this way: “Technology inspires art, and art challenges the technology.”) In typical fashion, Jobs saw this as a design problem. He began with the mailboxes, which he shifted to the atrium. Then he moved the meeting rooms to the center of the building, followed by the cafeteria and the coffee bar and the gift shop. But that still wasn’t enough; Jobs insisted that the architects locate the only set of bathrooms in the atrium.

Chiar daca Steve Jobs nu era arhitect/urbanist, in geniul lui (si nu, nu sunt un Apple fanboy) si-a dat seama ca a "arunca" pur si simplu un spatiu gol la intamplare si a spera ca oamenii se vor strange ca prin minune sa socializeze nu are nici un sens. Asta nu se intampla decat in plansele urbanistilor, dar din pacate a "desena" oameni si activitate sociala nu e acelasi lucru cu realitatea.
A se vedea propunerile pentru noul Plan Integrat de Dezvoltare Urbana Central Bucuresti (si cateva comentarii la Hungry Mole), unde ca prin minune toate plansele sunt pline de oameni si de activitate. Din pacate realitatea ii contrazice, acolo unde ei vad multimi stranse pe podul de la Mihai Voda eu am vazut doar 5 pietoni pe tot traseul dintre Petrom-ul de pe Splai si Podul Eroilor.
Alt exemplu negativ de la noi este sediul unei mari companii multi-nationale. Pe langa faptul ca acel sediu e aruncat alienant in mijlocul campului, si prin urmare angajatii nu au nici o interactiune cu mediul care ii inconjoara, unul din corpurile principale are un atrium dintr-acesta imens in mijloc. Am fost de vreo 2-3 ori prin zona, si niciodata n-am vazut pe nimeni stand in acel atrium si comunicand, este doar un simplu loc de trecere, aproape un non-loc. Se prea poate ca firma de arhitectura responsabila de acest proiect sa fi castigat premii sau mentiuni pe la diferite concursuri, dar din punct de vedere al oamenilor din carne si oase care folosesc acea cladire a esuat lamentabil.

Next, ma tot chinui sa transpun online un articol despre Bucuresti de la 1928 al lui Cincinat Sfintescu, acum ca am mai mult timp liber s-ar putea chiar sa reusesc :)

Despre Zope, dupa 5 ani

2011-06-13T14:13:00.004+03:00

Dupa multa vreme, un nou (scurt) post programming-related.

Si anume... Vroiam sa ma laud ca in fine am avut si eu dreptate cu ceva :) Mai exact, acum 5 ani scriam asta apropo de Zope si cat de enervanta era adoptia config-urilor XML (in comparatie cu cat de simple erau lucrurile in Django, pe care tocmai ma apucasem sa-l invat la vremea aia):

Fisierele de configurare sunt in Python. Un mare plus. Spun asta ca unul care de o luna - o luna jumate ma lupt cu editarea fisierelor de configurare in format XML. Postul asta, pe nume "Python is not Java", ar trebui sa fie un must-read pentru oricine se intampla "sa ia decizii" intr-un shop Python. Din pacate nu se intampla asa, dar asta deja e alta problema. Celor carcotasi ca mine cand vine vorba de fisiere XML de configuare li se spune "get a good editor, that can trigger the red alarm if your XML file is broken". Intrebarea e "ce e rau cu bietul meu editor Python, ce nu intelege XML?".

Si iata ca la recentul DjangoCon Europe Martijn Faassen, un Zope guru, a spus tocmai asta, mai mult sau mai putin:

Some of the ideas and fixes were good. Some, like xml configuration files, were bad and unpythonic. Even though the ideas behind it were good.

Configuration as such is good. It allows you to change things more easily. But don’t do it in xml files. But also watch out when doing it in python: you can easily get cyclic import conflicts. But if you do it right, you can combine and recombine configuration.

(mai multe despre ce a spus Martijn puteti gasi aici. )

Oricum, ca unu' care ma chinuiam sa sriu Python pentru Web folosind chestii precum Quixote sau direct prin comenzi mod-python (prin 2004-2005), umila mea parere este ca oamenii de web nu sunt atrasi de Django pentru ca este mai putin "insular" (ca sa preiau din discursul lui Martijn) sau pentru ca ii poti inlocui ORM-ul sau template system-ul oricand vrei, cu orice altceva vrei. Nu. Django a devenit popular si este in continuare folosit pentru ca te ajuta sa termini si sa faci chestii. De aceea, parca n-as vrea ca in continuare focus-ul pe development in Django sa fie pus pe modularitatea dusa la extrem sau pe chestii de care doar cativa programatori cu foarte mult timp liber au nevoie (exemplu: cand iti vine seful/clientul si iti zice "am nevoie de X pana la data Y", raspunsul tau n-ar trebui sa fie "dar ce ORM ai vrea sa folosim? Sau ce template system? Ia aminte ca sistemul template care vine by default cu Django nu este Pythonic". Pentru ca nu lucrurile astea il intereseaza pe client).

Anyway, inchei rant-ul aici :) Si ma self-congratulate ca scriu chestii in Django de 5 ani deja. O sa ma duc sa-mi cumpar singur o bere :)

In fata azilului de noapte, Bucuresti, anii '30 - Teddy Brauner

2011-05-28T02:15:00.004+03:00

In peregrinarile mele prin diferite anticariate din Bucuresti am dat recent peste poza de mai sus. Initial eram interesat sa gasesc ilustrate despre Bucurestiul anilor '50, dar imediat cum am dat ochii de poza asta am uitat total ce cautam si am ramas holbandu-ma la ea vreo 5 minute. Cu toate ca scanarea mea nu-i face 100% dreptate, pe mine unul poza asta m-a facut sa ma gandesc imediat la faimoasa fotografie a lui Florence Owens Thompson, realizata de Dorothea Lange in 1936.

Ma rog, dupa uimirea initiala am intors poza in cautarea unor eventuale indicii privind autorul sau data. Am gasit scris (in afara de pret :)) numele lui Teddy Brauner. Domnul anticar mi-a confirmat ca acesta ar fi autorul pozelor (in afara de aceasta mai erau doua), si ca ar proveni din colectia doamnei Medi Dinu. Pe spatele uneia dintre poze era scris cu creionul "In fata azilului de noapte", cel mai probabil in Bucuresti.

Acum, mai multe despre Teddy Brauner... A fost cel mai mic dintre fratii Brauner. Cel mijlociu, Victor, banuiesc ca este cunoscut deja cam de toata lumea, pe cand cel mai mare, Harry Brauner, a fost unul dintre cei mai pasionati folcloristi de pe meleagurile astea.

Am incercat deasemenea sa-mi dau seama de tipul de legatura care a existat intre Teddy Brauner, presupusul fotograf, si doamna Medi Dinu, astfel incat sa pot incerca o posibila fixare in timp a pozei. Poate nesurprinzator, cei doi au format un cuplu :) Nu stiu exact cand s-au cunoscut, cel mai probabil dupa 1934, iar relatia, din cate mi-am putut da seama din diferite interviuri gasite pe net n-a durat dupa 1940 (in '42 Teddy Brauner a emigrat in Israel). Deci fotografia dateaza cam din a doua perioada a anilor '30, poate 1937-38.

Interesant chiar ca intr-un interviu doamna Dinu chiar povesteste despre momentul in care Teddy Brauner a inceput sa fotografieze:

Aş vrea să vă întreb, în finalul discuţiei noastre, despre un alt fotograf cunoscut în străinătate, un bun şi vechi prieten al dumneavoastră, Tedy Brauner. S-a cunoscut cu Bauh?

Tedy i-a fost învăţăcel. Era începător, Bauh era un experimentat. Fratele lui Victor Brauner, Tedy, cel mai mic dintre fraţi, a început să fotografieze cu un Kodak, pe care-l manevra cu un deosebit respect şi pe care i l-a făcut cadou Fritz Stern, soţul Heddei.

Deci am mai aflat si ca cel mai probabil fotografia a fost realizata cu un aparat Kodak (off topic, dar sper sa revin intr-un post viitor mai pe larg asupra albumului lui Aurel Bauh de care se pomeneste in acest interviu. Unele dintre pozele de acolo sunt absolut deosebite, ne sunt aratati bucuresteni in viata de zi cu zi a orasului la inceputul anilor '50, o perioada pe care ne chinuim s-o scoatem cu forta din memoria publica).

Si ca sa inchei, pentru ca nu vreau ca postul asta sa ajunga kilometric. Dupa cum ziceam Teddy Brauner a emigrat in '42 in Israel. La sfarsitul anilor '40, inceputul anilor '50, lucra pentru GPO (oficiul de presa al proaspatului stat evreu). De exemplu, in fotografia de mai jos il puteti vedea pe Yitzhak Rabin tanar, in '49, in timpul primului razboi Israeliano-Palestinian:

(mai multe despre poza asta aici)

Mai multe despre activitatea post-belica a mezinului Brauner (cu expozitii si carti publicate in State) puteti citi in acest articol din NY Times. Teddy Brauner a murit in 2000, la Paris.

Bucuresti, arheologie urbana

2011-02-21T15:10:00.026+02:00

Atunci cand vine vorba despre Bucuresti si istoria lui cam toata lumea se opreste pe la anii 1940-45. Tot ce urmeaza acestei perioade este privit de majoritatea specialistilor ori ca o aberatie, ori ca un interval de timp ce mai bine ar fi dat uitarii. Da, sunt constient de faptul ca s-ar putea sa generalizez un pic prea mult, dar in mare cam acesta este "feeling-ul". Ceea ce e pacat :)

De multe ori mi s-a intamplat sa ma plimb prin cartierele de blocuri ale Bucurestiului si sa ma intreb cum au luat nastere. In ce perioada anume au fost construite? In ce ordine? Care au fost planurile din spatele construirii lor? Mi se intampla asta si intr-un cartier ca Balta Alba, unde blocurile de 10 nivele de la bulevard construite in anii '70-'80 ascund blocuri de 4 nivele construite in anii '60, precum si in cartiere de case de targoveti de mai prin centru unde brusc vezi 2-3 blocuri rasarind dintre gradini.

Stiu ca de multe ori mi-am zis in gand "daca cineva de la PMB/Comisia de urbanism ar face publice aceste date (ale constructiei blocurilor) ce harti interesante s-ar putea desena..." :) Ei bine, asteptarea s-a terminat, si asta nu din cauza PMB-ului, ci datorita site-urile de imobiliare care au inceput sa publice si anul de constructie al locuintelor puse la vanzare/inchiriere + pozitia aproximativa pe harta. Asta m-a facut sa scriu un mic parser in python pentru a lua aceste anunturi de pe imobiliare.ro, norc.ro si de pe defunctul www.rez.ro (acesta din urma mai ales pt. ansamblurile rezidentiale construite in anii 2000), sa salvez anunturile doar cu pozitia pe harta si anul constructiei si sa le afisez pe o harta, ca mai jos (dati "hover" cu mouse-ul pe deasupra locatiilor de pe harta pt. a vizualiza anul constructiei):

Dati click pe poza pentru versiunea marita, iar legenda "pionezelor" de pe harta o aveti in imaginea de mai jos. Deasemenea, o versiune "live" a hartii e la adresa asta: bucuresti.maglina.ro/, dar nu bag mana in foc ca site-ul va fi 100% sus deoarece e gazduit pe o masina de-a mea de-acasa, care, vorba aia, mai are si probleme :)

Ce mi s-a parut foarte interesant de folosit au fost "Filtrele" pe perioade (situate in partea dreapta-sus daca ajungeti pe site). De exemplu iata cum arata constructiile din Bucuresti construite intre 1960-1970 (dati click pe imagine pentru a o mari):

Destul de interesant, zic eu :) Se poate vedea "taierea" bulevardelor Dimitrie Cantemir (numele actual), Constructorilor, 1 Mai, a Caii Grivitei sau a Caii Giulesti, inceperea constructiilor in cartierele Drumul Taberei si Balta Alba-Titan, noile blocuri din Floreasca sau cele construite in jurul Salii Palatului in zona centrala.

Iata cum se prezinta situatia pt. decada urmatoare, 1970-1980:

E interesant ca in aceasta perioada practic s-a finalizat constructia cartierelor Balta Alba-Titan si Drumul Taberei si s-a inceput sistematizarea cartierelor Pantelimon si Colentina.

Si pt. ca nu vreau ca postul acesta sa fie unul kilometric :), o sa mai adaug doar 2 harti, cu promisiunea ca voi reveni cate de curand cu alte comentarii, asa cum mi se par mie, un nespecialist, din avion.

Prin urmare, iata harta constructiei blocurilor din Bucuresti din anii 1990-2000 , cand practic s-a finalizat tot ce se incepuse la sfarsitul anilor '80:

Iar pt. pasionati iata harta constructiilor de dupa 2000. A se observa lipsa de sistem/gandire centralizata :) Nu stiu daca e un lucru bun sau rau.

Dupa cum ziceam, sper sa revin cat de curand asupra acestor harti si a altora similare, precum si cu cateva poze scanate ale unor planuri de urbanism din acele vremuri.

PS: Locatiile de pe harta sunt aproximative, dar in mare zic eu ca sunt destul de ok pentru evidentierea unor trenduri generale.

Heatmap cu checkin-urile mele pe Urbo.ro in 2010

2010-12-28T17:22:00.008+02:00

Inspirat de postul tipului astuia de la Wall Street Journal m-am jucat si eu un pic cu libraria Python gheat si am generat un heatmap cu checkin-urile mele de pe Urbo.ro si a iesit poza de mai jos:

Checkin-urile mele pe Urbo.ro in 2010:

Stupid rant

2010-11-25T11:34:00.002+02:00

In una din vietile mele viitoare vreau neaparat sa fiu un "certified Scrum master", si un "Agile development facilitator", si sa fiu tatal a 10 plozi pe care sa-i impart in doua echipe de 5 contra 5, o echipa cu numele "Voi mancati azi" iar celorlalti sa le zic "Voi mancati maine". Pot doar sa sper...

Tema de casa - continuare

2010-07-13T15:21:00.003+03:00

In continuarea postului anterior, nu pot sa inteleg cum poti sa ceri 800 de euro pe o licenta de magazin online care e vulnerabil la atacuri XSS.

Ca nu se zica ca nu fac critica constructiva, iata de ce e bine sa ne ferim de astfel de atacuri (fragment luat de pe aceeasi pagina de wiki):

Non-persistent:

1. Alice often visits a particular website, which is hosted by Bob. Bob's website allows Alice to log in with a username/password pair and stores sensitive data, such as billing information.
2. Mallory observes that Bob's website contains a reflected XSS vulnerability.
3. Mallory crafts a URL to exploit the vulnerability, and sends Alice an email, enticing her to click on a link for the URL under false pretenses. This URL will point to Bob's website, but will contain Mallory's malicious code, which the website will reflect.
4. Alice visits the URL provided by Mallory while logged into Bob's website.
5. The malicious script embedded in the URL executes in Alice's browser, as if it came directly from Bob's server (this is the actual XSS vulnerability). The script can be used to send Alice's session cookie to Mallory. Mallory can then use the session cookie to steal sensitive information available to Alice (authentication credentials, billing info, etc.) without Alice's knowledge.

Tema de casa

2010-06-15T17:29:00.003+03:00

Tema de casa...

Se dau cele 15 site-uri de pe prima pagina trafic.ro, sectiunea "Comert electronic". Intrebarea intrebatoare: Cate din astea 15 au probleme legate de XSS?

Raspuns incropit pe fuga (din cauza lenii si a enervarii crescande): 3 + unul pentru care obtin mereu un Http Error 500 daca ii dau un anumit query = hai sa zicem 3 jumate ~= 23% fail rate. Destul de mare dupa parerea mea umila, mai ales ca aici e vorba de bani, si nu de site-uri de hobby.

Ar trebui probabil sa-mi schimb calificarea, sa ma fac "security consultant" si sa cer 200EURO/ora pentru consultanta :)

Bucuresti, al 8-lea cel mai mare oras din Europa

2008-09-25T13:51:00.003+03:00

De curand am dat peste un document al Eurostat (biroul de statistica al Uniunii Europene) in care se face un "audit al calitatii vietii in orasele din Europa". Studiul include toate tarile membre UE + Turcia, Elvetia si Norvegia. Documentul il puteti gasi aici (PDF)

Pe pagina a doua a documentului apare un tabel frumos cu cele mai mari 15 orase din tarile care au fost incluse in studiu. Tinand cont de faptul ca Paris apare de 2 ori (o data cu tot cu suburbii si a doua oara aria mai restransa) si scotand din tabel Izmir si Ankara (care tehnic vorbind sunt in Asia) rezulta ca Bucurestiul e al 8-lea cel mai mare oras din Europa ca numar de locuitori :) Asta intr-un fel ma face sa ma simt bine (traiesc intr-o mare metropola europeana, yeah!), dar pe de alta parte imi dau seama ca pe baza principiului "unde-s multi preturile-s mari" Cassandrele care prezic o scadere de 30% a pietei imobiliare in Bucuresti probabil ca se inseala (chiar si in State cele mai mari scaderi de preturi in imobiliare au avut loc in suburbii, acolo unde e multa lume si aglomeratie, adica in buricul targului, scaderile au fost mai mici).

De la pagina 3-a a studiului apar si vestile proaste spre foarte proaste. Bacau, Piatra-Neamt, Targu-Mures si Sibiu sunt in primele 10 orase in ceea ce priveste procentul scaderii populatiei (Bacaul si Piatra-Neamtul chiar in primele 4, dupa un oras din Germania de Est si unul din Slovenia).

Si stirea ce ma doare cel mai mult e ca orasul meu de bastina, Calarasiul, e al 8-lea oras din Europa cand vine vorba de procentul somajului, cu 23,7% (what the fuck??). Asta explica partial de ce din cei 30 de colegi de-ai mei de liceu doar 3 s-au intors in Calarasi, si aceia pe posturi sigure si caldutze (sef de sucursala, consiliu judetean etc.)

Coordonate geografice pentru zone din Bucuresti folosind Yahoo GeoPlanet

2008-07-10T14:10:00.003+03:00

Baietii de la Yahoo! Developer Network au mai facut public un API cool, prin care poti afla coordonatele geografice ale zonelor din Bucuresti (n-am incercat inca pentru celelalte orase mari ca Timisoara sau Cluj). Noul serviciu (ma rog, nu e asa nou, e lansat acum 2 luni, dar vazand ca nu a scris nimeni despre el in .ro am zis sa ies din letargie si sa scriu eu :) ) se cheama Yahoo! GeoPlanet.

Cu copy-paste de pe site-ul lor:

Yahoo! GeoPlanet is a resource for managing all geo-permanent named places on Earth. It provides the geographic developer community with the vocabulary and grammar to describe the world's geography in an unequivocal, permanent, and language-neutral manner

Mai precis, si cu consecinte practice pentru aplicatii bazate in .ro se pare ca noul serviciu "stie" de zonele din Bucuresti.
De exemplu, daca vreau sa aflu coordonatele geografice ale cartierului Titan e de ajuns sa trimit o cerere catre serverul lor de forma:

http://where.yahooapis.com/v1/places.q('bucharest%20titan')?appid=c0Gvbt7V34EXlepMgWHQDyUpely540gTWbrWU4D9acUtlJx0.yBozNUPS07xaUAkfJ0

Rapunsul e de forma asta:

<places yahoo:start="0" yahoo:count="1" yahoo:total="1">
−
<place yahoo:uri="http://where.yahooapis.com/v1/place/22726129" xml:lang="en-us">
<woeid>22726129</woeid>
<placeTypeName code="22">Suburb</placeTypeName>
<name>Titan</name>
<country type="Country" code="RO">Romania</country>
<admin1 type="State" code="">Bucuresti</admin1>
<admin2/>
<admin3/>
<locality1 type="Town">Bucharest</locality1>
<locality2 type="Suburb">Titan</locality2>
<postal type="Postal Code">0100000</postal>
−
<centroid>
<latitude>44.41695</latitude>
<longitude>26.168961</longitude>
</centroid>
</place>
</places>

Pare corect, coordonatele 44.41695,26.168961 fiind ale unui punct situat pe undeva pe langa Billa. Interesant ca "stie" ca Titan este cartier/suburb (vezi tagul "placeTypeName").

M-am jucat un pic cu el si am mai incercat si alte zone: Floreasca, Drumul Taberei sau Crangasi, cu care pare ca se descurca binisor. Ca de obicei in cazul API-urilor Yahoo!, exista o limita maxima de 50.000 de cereri pe zi per aplicatie. Ramane acum sa vad cum putem integra cat mai usor serviciul asta cu imoo.ro :)

via Simon Willison, de la care am aflat ca serviciul e folosit si de Flickr pentru a-si geolocaliza pozele in functie de taguri.

imoo.ro - Agregator anunturi imobiliare

2008-05-09T14:07:00.002+03:00

Dupa lansarea autoo.ro (agregator anunturi auto) si tinand cont de faptul ca totusi Creditlink este un broker de credite imobiliare, logic ca urmatorul proiect pe lista a fost imoo.ro - agregator de anunturi imobiliare.

Imoo.ro este bazat pe Django/Python + SOLR, la fel ca autoo.ro. Pentru moment anunturile provin de la aproximativ 40 de surse, si sper eu ca oferta este destul de variata :)

La acest proiect au lucrat Andu, Ana (care cu ocazia asta a facut primii pasi in Python si care tot n-are blog :) ) si cu mine, cu Martin manager sef :)

In continuare ne jucam cu niste lucruri interesante pe imoo.ro, speram sa nu ne prindem degetele pe undeva :) Si cineva, candva, in internetul romanesc, ar trebui sa faca o analiza a site-urilor care transmit query-uri sql prin GET, in anul de gratie 2008.

autoo.ro - Agregator anunturi auto

2007-11-12T17:26:00.000+02:00

Ma uitam si am vazut ca a trecut aproape jumatate de an de la ultimul post, asa ca m-am gandit sa scriu vreo doua vorbe despre inca o chestie faina pe care am facut-o at work: www.autoo.ro.

Autoo.ro este un agregator de anunturi auto care se bazeaza pe munca lui Andu, a Anei (fara blog inca, a promis ca o sa-si faca :) ) si a mea. In spatele site-ului sta Django (varianta svn) asezonat cu o serie de scripturi Python pe post de "lipici", ChickenFoot - extensie scrisa de un tip de la MIT care intre timp a fost vanat de Google si SOLR, un proiect open-source al Apache Foundation.

Din punctul de vedere al unui programator autoo.ro e interesant mai ales prin faptul ca este rezultatul combinatiei mai multor proiecte open-source, la prima vedere fara prea multe puncte comune: Django (scris in Python), SOLR (java-based) si ChickenFoot (JavaScript-based).

Si chiar si mai interesant este ca prin autoo.ro incercam sa familiarizam utilizatorii din .ro cu un nou concept de navigare, navigarea bazata pe facet-uri.

Din pagina Wikipedia:
The most prominent use of faceted classification is in faceted navigation systems that enable a user to navigate information hierarchically, going from a category to its sub-categories, but choosing the order in which the categories are presented. This contrasts with traditional taxonomies in which the hierarchy of categories is fixed and unchanging.

Mai pe romaneste :), din pagina de help de pe autoo.ro:

Pentru a va face experienta navigarii prin site cat mai usoara si intuitiva, autoo.ro foloseste filtrarea anunturilor folosind facet-uri/categorii.

De multe ori vi s-a intamplat poate sa ajungeti pe un site, sa va intereseze informatia de pe acel site, dar anunturile de pe prima pagina sa nu va fie de nici un folos. Cel mai probabil ati incercat sa folositi motorul de cautare al acelui site, dar sunt cazuri in care aveati doar o idee generala despre ceea ce va interesa si nu stiati dupa ce termeni anume sa cautati.

Filtrarea bazata pe facet-uri/categorii va scuteste de toate aceste probleme, deoarece puteti vizualiza si selecta foarte usor anunturile care va intereseaza, fara a folosi boxuri drop-down si fara a fi nevoiti sa completati nenumarate campuri obligatorii doar pentru a ajunge la o pagina cu rezultate.

Acum poate reusesc sa il conving pe Andu sa scrie mai multe despre SOLR si facet-based filtering pe blogul lui, el fiind maestrul dintre noi toti din firma pe aceasta tehnologie :). Sau sa incerc sa-l conving sa faca o prezentare SOLR pentru urmatoarea intalnire wurbe? Timp sa fie, ca in rest ... :)

Infractiuni Bucuresti - Mashup cu harta infractiunilor din Bucuresti

2007-06-24T16:06:00.001+03:00

In weekend-ul asta se vede ca am avut chef de munca, prin urmare am reusit sa aduc "the finishing touches" si pentru un alt proiect care ramasese la stadiul de 95% cam de vreo 4-5 luni.

Este vorba despre Infractiuni Bucuresti, un mashup intre stirile privind Politia Romana publicate de catre agentia de presa Amos News (mai precis arhiva acesteia) si hartile oferite de Google Maps si Microsoft Local Live.

Mai multe amanunte despre acest proiect puteti afla in pagina Despre "Infractiuni Bucuresti", dar cateva dintre ele o sa le insir si aici.

Mai intai, acesta este un proiect personal, pentru a incerca sa arat ca se pot face lucruri interesante atunci cand informatia de interes general este pusa la dispozitia publicului larg pe internet. In al doilea rand, tin sa precizez ca nu am nici o legatura cu Politia Romana, in sensul ca nu am colaborat si nici nu am lucrat vreodata pentru aceasta institutie.

Si in al treilea rand, dar la fel de important, locatia stirilor pe harta nu este 100% exacta.

A fost un proiect "fun", care a plecat de la o frustrare mai veche de-a mea. Din pacate stirile acopera doar intervalul 2002 - 2005, si desigur ca nu toate infractiunile din aceasta perioada de timp si-au gasit locul in stirile publicate de catre Politia Romana pe Amos News. Deasemenea, cum informatia privind localitatea si adresa la care au avut loc diferitele evenimente erau incluse in "raw text", nefiind formatate (think XML) marcate prin micro-taguri sau orice altceva, a trebuit sa scriu un mic script care sa incerce sa extraga stirile asociate orasului Bucuresti si adresele din acele stiri. De multe ori mi-a reusit, dar probabil ca sunt si cazuri in care am marcat o stire din Onesti (de exemplu) ca avand loc pe o strada oarecare din Bucuresti.
Have fun, and don't be scared :)

MogNews reloaded

2007-06-23T04:17:00.000+03:00

Dupa luni intregi de stat in debara, la pastrat, MogNews se intoarce mai robust, cu mai multa informatie si cu cateva noi mini-aplicatii care sa-i aduca sporul de gust.

Mai intai despre robustete. MogNews poate fi accesat de acum incolo la o noua adresa: http://djapp.creditlink.ro/news/. Asta inseamna un server nou, de "firma" (cu cel putin 95% uptime), ruland un Debian, in locul celui vechi, de apartament, pe care chinuiam un Windows 2000 cu 128 RAM :). Dupa aceea, am hotarat ca e mai normal ca totusi sa folosesc Django ca web-framework, in loc sa ma chinuiesc cu request.write() direct din mod_python (am totusi circumstante atenuante pentru asta, acum doi si jumatate cand am inceput sa pun MogNews pe web nu existau prea multe web framework-uri Python "light-weighted" decente, sau cel putin care sa fie usor de utilizat).

De asemenea, am decis sa renunt la credinta "purista" ca as putea salva si manipula datele din spatele MogNews folosind numai fisiere text, si am decis sa folosesc MySQL pentru stocarea articolelor. Totusi, in continuare indexul pe care se bazeaza cautarea si categorizarea articolelor este pastrat in fisiere text.

Cautarea este mai rapida (sau cel putin asa imi arata testele mele :) ). Aceasta cu toate ca numarul de surse si implicit cantitatea de informatie a crescut, de la 13-15 la 28-30, cu un accent sporit pus pe ziarele cu aparitie locala si regionala (sunt un provincial care traieste in Bucuresti de 8 ani, stiu ce inseamna sa nu gasesti nici un articol despre orasul/judetul tau in presa centrala).

Am ajuns si la partea de mini-aplicatii noi, care sper ca vor mai aduce un pic de sare proiectului. Le puteti gasi in DevZone, asta deoarece pentru moment se afla intr-un stadiu "pre-beta".

In primul rand este vorba despre API-ul MogContext, cu ajutorul caruia puteti afla "programatically" cuvintele cheie ale oricarui text (de preferat scris in limba romana). Ca exemplu, puteti folosi acest API pentru a genera automat tag-uri pentru textele de pe site-urile/blogurile voastre. In caz ca nu stiati inca, MogContext este o unealta din seria "motoarelor de cautare contextuala" (puteti afla mai multe despre el aici).

Si "last but not least", este vorba despre MogNews Zeitgeist, o aplicatie ce face o analiza cantitativa a cuvintelor cheie din articolele pubilcate in ultimele 5 saptamani. In urma acestei analize sunt intocmite niste clasamente ce corespund ultimelor 5 saptamani, cu cele mai "hot" cuvinte cheie aparand primele in lista. De asemenea, puteti vizualiza si evolutia evolutia unui anumit cuvant cheie, cum ar fi basescu, tariceanu, becali sau tiff (asta in caz ca va place filmul :) ).

Si care ar fi fost hazul intocmirii unui zeitgeist daca nu as fi dat posibilitatea efectuarii de comparatii :) . De exemplu, pasionatii de politica poate vor fi interesati de basescu vs. tariceanu vs. voiculescu vs. geoana, in timp ce microbistii vor putea raspunde la intrebarea "ce echipa este favorita presei?": dinamo vs. steaua vs. rapid vs. poli. Cativa dintre noi vor fi interesati de lucruri mai inalte (plesu vs. liiceanu vs. cartarescu vs. dinescu), in timp ce micul grup al cinicilor anonimi inevitabil va ajunge aici: becali vs. plesu vs. liiceanu vs. cartarescu :) .

In concluzie, iata o lista de linkuri care va va ajuta sa stiti si mai multe despre MogNews si MogContext:

http://djapp.creditlink.ro/news/ - Noua pagina principala a MogNews.

http://djapp.creditlink.ro/news/context/ - Noua pagina principala a MogContext.

Despre MogNews - Aici puteti afla si mai multe explicatii privind proiectul MogNews.

Contact - In caz ca vreti sa ma contactati

MogNews Zeitgeist

MogContext API

http://djapp.creditlink.ro/news/rss/ - RSS-ul paginii cu cele mai noi si importante stiri

http://djapp.creditlink.ro/news/rss/?query=basescu+tariceanu - Exemplu RSS pentru o cautare in stiri.

http://djapp.creditlink.ro/news/rss/politica/ - Exemplu RSS pentru stirile dintr-o anumita categorie.

Lansare www.rez.ro - Portal de ansambluri rezidentiale si blocuri noi

2007-02-21T10:18:00.000+02:00

Dupa cum spunea si Andu, dupa lupte seculare care au durat doua luni am reusit sa lansam www.rez.ro - Portal de ansambluri rezidentiale si blocuri noi. Site-ul e bazat pe Drupal, foloseste Google Maps si un pic de Django si Python.
Am folosit ahitectura www.trn.ro pentru a afisa pe harta Ansamblurile rezidentiale nou construite sau aflate in faza de constructie. De exemplu, aici puteti vedea pe harta o parte din Ansamblurile noi din Bucuresti (exista o limita de 100 de Ansambluri ce pot fi afisate la un moment dat, trebuie sa faceti "zoom in" pe o anumita zona pentru a fi siguri ca vedeti toate Ansamblurile in detaliu). Daca sunteti interesati unde mai exact se construiesc locuintele noi in Cluj, Brasov, Timisoara sau Constanta, nici o problema :), aveti totul pe harta. La fel de interesant este si daca faceti un "zoom out" la nivelul intregii tari. Foaaarte mult "galben" in zona Bucurestiului, Ardealul, Banatul si zona litoralului sunt reprezentate destul de bine, in timp ce Moldova si zona de campie a Munteniei par sa fie codasele (si aici se aplica regula cu maxim de 100 de Ansambluri afisate, trebuie sa faceti "zoom in" pe zona care va intereseaza pentru a putea vedea mai multe Ansambluri). Folosesc un termen uzat, dar harta aceasta chiar este o "radiografie" a tarii in care traim mai mult sau mai putin bine :).
Una din chestiile interesante pe care le-am facut pentru www.rez.ro a fost instalarea aplicatiei Exhibit pentru a realiza o filtrare rapida a Ansamblurilor dupa pret, localitate, tip locuinta etc. Puteti vedea ce a iesit aici. Exhibit in sine e o aplicatie destul de interesanta (se vede ca e scrisa de baietii destepti de la MIT :) ). Practic, folosind API-ul Exhibit, un fisier .html si unul .json ce contine datele ce trebuiesc afisate si filtrate, puteti construi un mini-site in toate puterea cuvantului, cu pagina de Detalii, o Harta, pagina de Thumbnail-uri, filtrare, Timeline. Lucrul interesant e ca toate acestea sunt realizate client-side, prin JavaScript, fara a fi nevoie de o baza de date si fara a realiza "conversatii" costisitoare intre browser si server.

Update: Reparat link catre Exhibit.

Desprins de civilizatie la margine de Bucuresti

2006-10-16T19:11:00.000+03:00

Aflu de la Radu ca Bulevardul 1 Decembrie va fi inchis pentru reparatii timp de 1 an. Pana acum doua saptamani faptul asta m-ar fi lasat complet rece, dar acum, imediat dupa ce am citit stirea tot ce am putut articula a fost un foarte mare "WTF" :). Nu am masina, dar cum fac sa ies la "civilizatie" din Aleea Buhusi, nr. 1? Si daca se poate cat mai rapid? Uitandu-ma pe harta vad ca sunt cateva stradute care ies direct in bulevardul Th. Pallady (Ozana, Jean Alexandru Steriadi, Aleea Perisoru), dar nu se compara cu ditamai bulevardul si in plus de asta nici un mijloc de transport in comun nu trece pe acolo.
Imi si imaginez discutia dintre mine si un posibil taximetrist... "Aleea Buhusi nr.1, va rog!" "Imi pare rau, baiatule, pe acolo este inchis, te las la 15 minute de mers pe jos, daca vrei".
BTW, puteti incerca cautarea dupa adrese din Bucuresti pe www.trn.ro, e o chestie interesanta :)

Lansare www.trn.ro - terenuri de vanzare

2006-10-09T18:43:00.000+03:00

Vad ca Andu mi-a luat-o deja inainte, dar tin si eu sa ma dau mare ca am lansat www.trn.ro :) ("am" inseamna Andu + Martin + eu). Pe scurt, e un site care prezinta oferte de vanzare terenuri bazat pe Drupal + Google Maps + Windows Virtual Earth + cateva librarii .js open source (ce vor fi prezentate mai detaliat pe blogul proiectului).
Daca va intrebati de ce folosim Google Maps + Virtual Earth, ei bine... Google Maps are imagini satelit foarte bune pentru Bucuresti si cateva orase mari din tara (Timisoara, Cluj, Constanta) dar hartile strazilor lasa de dorit - Virtual Earth are harti ale strazilor destul de bune pentru orasele respective, desi un pic cam vechi, in schimb imaginile din satelit sunt destul de proaste ... concluzia: "hai sa combinam Google Maps cu Virtual Earth!".
Dupa umila mea parere :) sunt cateva chestii destul de interesante in spatele site-ului. Hint: jucati-va un pic cu filtrele si incercati "bookmarks" (necesita inregistrare) - da, ambele folosesc AJAX. Cat despre cum afisam label-urile localitatilor pe harta GMap... ramane ca tema pentru cititor :)

A fost lansat Python 2.5

2006-09-21T01:24:00.000+03:00

A fost lansat de curand Python 2.5.
Printre noutati:
- mai multe module adaugate in libraria de baza printre care ElementTree (yupee!), ctypes, sqlite3 (acum nu mai am nici o scuza sa nu ma uit un pic pe sqlite) sau wsgiref
- noi adaugiri aduse sintaxei, cea mai importanta (dupa parerea mea) fiind adaugarea operatorului "with", cu care poti face lucruri de genul:

with open('path/to/file', 'r') as file:
for line in file.readlines():
print line

astfel incat file-handler-ul generat la deschiderea fisierului este inchis automat, chiar daca este generata o exceptie la executia blocului.

- daca pana acum nu puteam folosi try/except/finally in acelasi timp pentru ca "ar fi fost neclar care conditie va trebui executata prima", incepand cu 2.5 restrictia nu se mai aplica. (mai multe detalii despre folosirea lor impreuna aici).

Ca de obicei, A.M. Kuchling face o treaba excelenta in a prezenta pe larg noutatile: "What's New in Python 2.5".

Cred ca a sosit timpul sa fac si eu upgrade-ul de la 2.3, pe care si asa trebuia sa-l fac cand a aparut 2.4.

Jandarmeria Romana la datorie, ca de obicei

2006-09-21T01:07:00.000+03:00

Aseara a fost un meci de fotbal, un derbi chiar, Dinamo-Steaua. Nimic nou pana aici (aceleasi hotii ale arbitrilor, aceleasi contestatii, declaratii, stiti restul...) doar ca domnii jandarmi au tinut sa ne aduca aminte ca traim in statul de drept pe nume Romania.
Mai pe larg spus, s-au gandit sa traga cu gloante de cauciuc in suporterii care venisera sa se uite la meci, sa-i calce cu caii din dotare si asa, de siguranta, sa le tranteasca si cativa bocanci in fata. Mai multe detalii aici. N-as fi scris despre asta daca n-as fi un fost un suporter destul de impatimit care obisnuieste sa mearga la meciurile echipei favorite, chiar si la cele din deplasare (cele din Ghencea sau Stefan cel Mare). Sunt rapidist si de aceea nu am avut "sansa" sa fiu printre cei batuti astazi, dar daca as fi fost stelist sigur m-as fi dus la meci si 99% sanse acum as fi fost prea batut sau eventual as fi avut prea multe gauri pentru a mai fi capabil sa scriu postul asta. Chiar aveam de gand sa merg in Stefan cel Mare pentru Dinamo - Rapid de peste doua saptamani. M-am razgandit. De acord, fiecare galerie isi are scursurile ei, dar de aici pana la a trage in oameni care erau nevinovati (90% dintre ei, cel putin) si a le muta dintii din gura cu bocancii din dotare e cale lunga.

De la 100 de stiuleti incolo e de dosar penal

2006-08-17T23:16:00.000+03:00

Stiu ca furtul e un pacat (al catalea? al cincilea? al saselea?) dar ispravile Jandarmeriei Romane sunt parca de cateva ori mai interesante:

"O patrula din cadrul Inspectoratului Judetean de Jandarmi Calarasi s-a deplasat in data de 12.08.2006, in zona localitatii Dragalina, unde l-au depistat pe numitul G. Valentin, in varsta de 18 ani, cu domiciliul in comuna Dragalina. Tanarul a fost surprins in timp ce transporta spre locuinta sa, cu o caruta, un numar de 110 stiuleti de porumb, pe care ii furase dintr-un lan de porumb ce apartine unei societati comerciale din Dragalina. Adolescentului prins de jandarmi i s-a intocmit dosar penal"

Observator de Calarasi

Parca ii si vad pe jandarmi... "...105 stiuleti, 106 stiuleti, 107 stiuleti, 108 stiulei, 109 stiuleti, 110!!! Sefu! Sunt mai multi de 100, e de dosar penal".
Mi-am adus aminte de o pustoaica dizidenta de pe vremea lui Stalin care indraznise sa fure cateva spice de grau de pe marginea drumului. Big mistake. She was busted.

Georges Simenon sau viata e grea

2006-07-06T01:47:00.000+03:00

Si daca tot am revenit la blogul meu, peste care se cam pusese praful, o chestie care nu are deloc legatura cu Calea Grivitei, Python, web 2.0, mash-ups, 42 de lucruri de facut in 37 de zile sau div-urile rotunjite: un citat dintr-un roman de George Simenon. Da, ati citit bine: "citat", "roman (politist)", "George Simenon", adica unele dintre lucrurile cele mai lipsite de "coolness".
Contextul:
Un faimos chirurg parizian povesteste despre o fosta amanta pe care este banuit ca a omorat-o.
Citatul:
"Ce sentimente vreti sa fi avut? Presupun ca-i cunoasteti povestea. Sigur ca-mi vorbea de recunostinta si afectiune. Adevarul e mai simplu. N-avea chef sa cunoasca din nou mizeria. Dumneavoastra trebuie sa stiti asta. Oamenii carora le-a fost intr-adevar foame, care au fost saraci lipiti, cum se spune, si care, intr-un fel sau altul, au izbutit sa se salte ar face orice ca sa nu se intoarca la viata dinainte.
Era adevarat, iar Maigret o stia prea bine."
("Maigret se insala" - Polirom 2005 - trad. Barbu Cioculescu)
Un paragraf de roman politist "oarecare" care pune atat de clar in evidenta unul din adevarurile fundamentale ale vietii cum "3 Ciume + 5 Greturi + 7 Culmi ale Disperarii" nu ar reusi niciodata sa o faca. Desigur ca atunci cand am spus "roman politist oarecare" bravam, nici un roman scris de Georges Simenon nu poate fi un roman "oarecare", si desigur ca Simenon nu e nici Camus, nici Sartre, nici Cioran, este cu mult peste.

Tot ce ati vrut sa stiti despre "Bucharest Crime" si nu ati avut curajul sa intrebati

2006-07-06T01:15:00.000+03:00

Sa spunem ca intr-o dupa-amiaza de week-end te plezneste dorinta sa faci ceva misto. Te uiti prin stanga, dreapta, ajungi "de par example" la Chicago Crime si iti dai seama ca asa ceva ar fi o chestie interesanta pentru Bucuresti. Presupunem ca ai de undeva din cer coordonatele geografice ale adreselor din Capitala, mai ai nevoie doar de o baza de date publica cu infractiunile la zi. Google dupa "infractiuni Bucuresti" si ajungi rapid pe o pagina Microsoft Corporate Romania: Direcţia de Poliţie a Municipiului Bucureşti - Evidenţa grafică a faptelor penale.
Treci cu privirea rapid peste tehnologiile folosite:
"""
•Microsoft Windows 2000 cu structură de Active Directory
•Visual Studio .NET
•Microsoft SQL Server 2000
•Microsoft SQL Server 2000 Reporting Services
•Business Intelligence / Microsoft OLAP
•Microsoft Exchange Server 2000
"""
, iti spui in gand ca poate totul ar fi putut fi facut mai simplu folosind LAMP, dar poate ca atunci licitatia pentru alocarea proiectului nu ar mai fi fost atat de interesanta, citesti cu speranta primul punct din lista de "Beneficii":
"- Acces simplu şi flexibil la informaţiile despre evenimentele infracţionale desfăşurate într-o anumită perioadă de timp, o anumită zonă geografică a capitalei sau care au anumite caracteristici."
, iti spui iata ca se poata, cei din politia romana chiar isi dau seama ca functioneaza pe banii nostri si ca e normal sa vrem sa stim cat de eficienti au fost,
dar din pacate al doilea "beneficiu" vine si elimina orice speranta de atingere a Web-Graalului 2.0, Romanian Edition Longer and Uncut:
"- Accesul la informaţii se face securizat folosind infrastructura de Active Directory şi drepturile de acces prestabilite de către administratorul aplicaţiei."

Carevasazica bye-bye "Bucharest Crime", bye-bye glorie web-2.0-iristica, bine ai revenit, normalitate.
Nu sunt absurd, nu ma asteptam ca politia romana sa puna la dispozitia publicului detaliile fiecarei infractiuni din Bucuresti, gen adresa exacta, nume, prenume ale celor implicati, nimeni nu face asta cred nicaieri in lume, dar cel putin adresa aproximativa si tipul infractiunii ar fi fost de ajuns.
Pe de alta parte, daca cineva chiar ajunge sa puna mana pe acest tip de date si reuseste sa construiasca un "Bucharest Crime" s-ar putea sa avem surprize. De exemplu ati putea fi suprinsi sa aflati ca la doi pasi de guvern, pe Niculae Titulescu, s-a intamplat ca cineva sa fie atacat cu cutitul in scara blocului, si daca mult mai multa lume ar sti despre cazuri de genul asta preturile apartamentelor din zonele "privilegiate" se vor mai dezumfla un pic. Si exemplele pot continua.

Smile Mama. You're on Google Maps

2006-04-28T02:22:00.000+03:00

Vorbeam in ultimul post de "paranoia" si alte minuni, dar o chestie la fel de ciudata mi s-a intamplat azi cand mi-am dat seama ca pot vedea casa si curtea alor mei pe Google Maps : click aici pentru a vedea harta

E casa din centrul imaginii, si se pot vedea pana si caisii din curte. Vorbeam mai demult cu ai mei despre cum nu peste mult timp vor fi pozate din satelit toate parcelele si vagaunile din tara asta mare, astfel incat nu o sa mai aiba omul unde sa planteze canepa indiana. It really starts to happen :)
Daca va duceti un pic mai la "sud", o sa vedeti o apa mare si neagra. E bratul Borcea, care acum a ajuns la 5 metri de gardul alor mei.
Oricum, cool stuff from Google.
E ciudat ca rezolutia nu e la fel de buna pentru orasul Calarasi, situat la 15 km. distanta de satul unde stau ai mei. Stiu ca rezolutia e la fel de buna pentru zona Timisoarei si pentru o parte din zona Banatului.
~~Astept cu nerabdare momentul cand se vor imbunatati imaginile si pentru Bucuresti.~~
Observ cu si mai mare placere ca au fost updatate si imaginile pentru Bucuresti. Din nou, bravo pentru Google. Si trebuie sa "citesc" mai des ce se intampla pe blogosfera .ro, sigur cineva a vb. deja despre asta.

Un zgomot misterios. Doua zgmote misterioase. Trei...

2006-04-24T20:33:00.000+03:00

Sunt un fan al lui Philip K. Dick si tot ce seamana a paranoia imi suna bine :), asa ca nu ma pot abtine sa nu fac legatura intre Still no explanation for the April 4th boom heard in San Diego. Or the one in Mississippi on the 7th. Or the one in Maine two months ago si Explozie misterioasa in judetul Bacau. Toate sansele ca in sase luni - un an sa aflam ca omenirea a mai inventat o "super-bomba||super-arma||super-armageddon-killer" care va aduce bunastarea pe Pamant si ne va trimite toti dusmanii in al saptelea cerc al infernului.

High-school reunion

2006-03-28T02:27:00.000+03:00

Zilele trecute am avut un fel de "high-school reunion", ocazie cu care mi-am revazut colegi pe care nu ii mai vazusem de cel putin cinci ani de zile.
Cateva lucruri interesante cu care am ramas dupa intalnirea cu pricina:
- Trebuie sa fac mai cunoscut blogul asta a.i. sa devin faimos :); erau colegi care nu sunt sigur daca mai ma stiau dupa numele de familie, dar care erau "regular readers" ai blogului lui Radu.
- Se tot scrie prin ziarele mai cu pretentii despre deficitul de oameni din IT si domeniul bancar. Ciudat, din cei 30 de insi care am absvolit impreuna liceul mai mult de jumatate lucram acum exact in aceste doua domenii. Si nu e vorba despre vreun liceu de elita al Capitalei sau din vreunul din marele orase, ci de un liceu bunicel-inspre bun (sunt modest, stiu) din fundul provinciei.
- Se pare ca cineva a umblat la robinetul de migrari spre Canada-SUA-oriunde-se-traieste-mai-bine-decat-in-Romania si l-a mai strans un pic, din moment ce avem doar o singura colega care a ales pentru moment sa ramana "afara", si nici nu am mai auzit pe altcineva sa vrea sa emigreze; poate suntem incostienti, iresponsabili, dar in mod sigur nu suntem "idealisti"; n-am auzit pe nimeni spunand "trebuie sa schimbam ceva in tara asta pe care au distrus-o comunistii, proletarii, hotii, vardistii, etc", ci mai degraba fiecare pare a-si vedea de propriul interes sperand sa acumuleze cat mai mult capital a.i. sa-si poata plati ultimele rate la masina si sa se incumete la un credit pentru o casa; intr-un fel, poate e mai bine asa, parca era si o teorie economica care spunea ceva de genul "binele comun e cel mai bine servit atunci cand fiecare incearca sa-si realizeze propriul interes" (Adam Smith, cumva? sau era Ricardo?)
- Pana la urmatoarea reuniune de tipul asta trebuie sa-mi cumpar un telefon mai cu pretentii, care sa aiba un display cu mai mult de doua culori, altfel nimeni nu ma va crede ca incerc sa "fac chestii cool care nu s-au mai facut in .ro" (da, m-am mai laudat si eu :), cine nu o face cand se intalneste cu colegi pe care nu i-a vazut de cel putin cinci ani?)

Angajam

2006-03-13T23:47:00.000+02:00

Daca stii Python si nu mai vrei sa ai frustrari existentiale pentru ca seful iti cere sa programezi in "php/java/you name it", atunci ai putea fi colegul nostru la Creditlink. Daca mai ai si ceva cunostinte de Django, cu atat mai bine.
Poti trimite CV-ul la office@creditlink.ro.

E foarte misto aici, si pe langa asta am inceput sa lucram la niste lucruri cu adevarat cool, asta in caz ca te-ai plictisit sa creezi al 23-lea magazin online sau al 72-lea site de prezentare.

Django reminders

2006-02-22T18:34:00.000+02:00

Doua linkuri care pot ajuta si alti Django-users din .ro:

- In caz ca folositi Django 0.91 si o varianta recenta de MySQL, aveti grija la asta: "MySQL 5.0.3+ and meta.FloatFields don't mix". Am avut aceeasi problema ca acolo, cu eroarea "TypeError: Float argument required", la orice valoare as fi introdus, fie 1.0, 1, or whatever. Noroc ca prietenul nostru Google a indexat ticket-ul respectiv, si l-a pus si primul in search results :). Fixul descris in comentarii merge, desi e cam "hacker-ish". Probabil urmatorea versiune va avea inclus un fix mai bun.

- In caz ca vreti sa accesati "modelele" definite in Django din afara aplicatiei web propriu-zise, de exemplu daca ati creat un script Python care sa populeze baza de date a aplicatiei Django fara a porni serverul propriu-zis, atunci linkul asta o sa va ajute: using model classes without a server.
Aveam nevoie sa populez baza de date a unei aplicatii Django cu datele stocate anterior intr-un fisier "pickle", prin urmare imi trebuia un script care sa poate accesa "modelele" definite in Django din afara aplicatiei web. Problema era ca la inceput de fiecare data imi aparea eroarea "DJANGO_SETTINGS_MODULE not set", pana am vazut mesajul din linkul de mai sus si pe urma lucrurile au fost ok.

Cand inveti ceva nou

2006-02-14T09:23:00.000+02:00

Cred ca pentru prima oara in ultimele opt luni am in sfarsit timp sa invat ceva nou asa cum imi place mie, cu documentatie trasa la imprimanta, navigand prin arhivele de mailing listuri cautand sa vad care sunt cele mai comune probleme si cum trebuie rezolvate, citind bloguri asupra subiectului... Mi-am adus aminte de cum am invatat Python acum aproape trei ani de zile, cand cred ca in fiecare zi stateam cel putin o ora citind Python mailing list, desi si atunci aveam scoala si un job (de noapte), sau mai tarziu cum umblam prin tramvaie cu foi trase la imprimanta in care se explica care e cea mai eficienta metoda pentru impartirea automata pe categorii.

Recursivitatea in template-urile Django

2006-02-11T00:14:00.000+02:00

Link rapid: Recursion in Django Templates.
Destul de complicat. In template-urile din Zope am rezolvat problema asta folosind doua "macro-uri" si un script python, care returna copiii unui anumit nod.

Despre Django

2006-02-07T23:36:00.000+02:00

In mai putin de doua saptamani voi avea un nou job, las la o parte Zope-ul si voi trece pe Django. Drept pentru care am inceput sa vad ce poate "Django in actiune" :)
Pentru inceput iata cateva lucruri care imi plac la Django:
- Fisierele de configurare sunt in Python. Un mare plus. Spun asta ca unul care de o luna - o luna jumate ma lupt cu editarea fisierelor de configurare in format XML. Postul asta, pe nume "Python is not Java", ar trebui sa fie un must-read pentru oricine se intampla "sa ia decizii" intr-un shop Python. Din pacate nu se intampla asa, dar asta deja e alta problema. Celor carcotasi ca mine cand vine vorba de fisiere XML de configuare li se spune "get a good editor, that can trigger the red alarm if your XML file is broken". Intrebarea e "ce e rau cu bietul meu editor Python, ce nu intelege XML?".
- Pana nu demult credeam ca ZODB-ul "batea la fund" RDBMS-urile PostgreSQL sau MySQL. Nu atat din punct de vedere al performantei, cat din punct de vedere conceptual. Imi zaceam ca e mult mai misto ideea de a stoca obiecte ce pot avea atasate atribute, metode etc. Pe cand in MySQL de exemplu se stocheaza pur si simplu niste data "chioare". Am inceput sa am primele dubii privind ZODB-ul odata cu prima "POSKey Error". Asta e o eroare care se datoreaza unor date corupte, si care in mod normal nu ar trebui sa apara, conform unuia din principalii developeri din spatele ZODB, dar asta nu e de nici un ajutor cand clientul tipa ca vrea sa scape de ea. Cum gasesti acele date corupte si cum rezolvi problema lor e treaba ta, dar pana faci asta s-ar putea sa ai norocul ca nici o cautare in ZMI sa nu-ti mearga. Alta problema legata de ZODB e ca pentru un numar relativ modest de intrari (sub 100.000, sa zicem), s-ar putea sa ai bafta sa ai un numar de conflicte anormal de mare. Solutia? "Upgrade to the latest ZODB version". Ce se intampla cand ai 1.000.000 de intrari in ZODB si cat de repede mai merge atunci "jucaria" ramane ca tema pentru cititor :) Pe cand toate RDBMS-urile (cel putin cele care se respecta) se descurca confortabil atunci cand au 1.000.000 de intrari (desigur, daca baza de date nu a fost proiectata cu picioarele). Alt punct in minus pentru ZODB este ca poti avea acces la date doar programatic, prin intermediul scripturilor Python, pe cand in cazul unei baze de date MySQL ce sta in spatele unei instante Django pot inspecta si chiar modifica datele cu un produs ca phpMyAdmin, de exemplu, ce nu are nici o legatura cu Django. Asta numesc eu "loose coupling".
E deja tarziu:) o sa revin cat de curand cu alte impresii despre Django.

Make programmers happy

2006-01-26T01:24:00.000+02:00

Cred ca daca la fiecare 10 zece fraze de genul "eXtreme Programming va face minunea asta si asta" s-ar fi spus cel putin o data ceva atat de bun simt precum "let's make our programmers more happy, how do we do that?" acum am fi vorbit de Web 3.0 si Windows Vista SP2.

Tough deadline

2006-01-18T00:30:00.000+02:00

Stii ca deadline-ul asta nu-i ca celelalte cand iti vezi task-ul mentionat pe PlanetPython (aici gasiti comentariul lui Thibaut, designerul nostru). Eu sunt tipul responsabil de codarea "Tabs, Menu and Actions portlets".

reddit trece pe python

2005-12-05T23:22:00.000+02:00

Simbolul programarii web in Lisp pana nu demult, http://reddit.com/ a fost rescris in Python. Intr-un fel desigur ca ma bucur, dar am si un fel de tristete, asemanatoare cu cea care ma cuprinde atunci cand Rapidul (echipa mea favorita) bate pe Sportul (a doua echipa cu care tin). Desigur, daca slashdot-ul ar fi rescris din Perl in Python as sari in sus de bucurie ca atunci cand Rapidul bate pe Dinamo, iar daca msdn-ul ar trece pe Python ar fi ca si cum Rapiduletzul ar castiga Champions League dupa o finala cu Sportul jucata in Cotroceni :).
Partea cu adevarat buna a lucrurilor e ca nimeni nu s-a plans de faptul ca reddit nu a fost rescris in Java.

Despre stres, sau lipsa lui

2005-11-20T02:36:00.000+02:00

Cred ca programatorii pot fi impartiti in doua categorii: cei stresati si cei mai putin stresati.
Cei din urma isi incep ziua de munca verificandu-si email-ul, mai omorand astfel 10-15 minute pana sa dea cu ochii de cod, in timp ce programatorii stresati din oficiu isi incep ziua de munca deschizand direct specificatiile primite de la client sau pagina in care le sunt raportate bug-urile ce trebuie reparate.
Am trecut si trec prin ambele tipuri de situatii, si aproape intotdeauna am realizat mai multe in zilele in care am inceput prin a-mi verifica email-ul, in loc sa ma reped direct in a-mi deschide editorul dupa recitirea specificatiilor sau a bug-urilor de rezolvat. Pana la urma stresul, sau lipsa lui, chiar conteaza, desi nu mai credeam asta dupa trei ani munciti noaptea intr-o agentie de presa.

Mai mult decat Web 2.0 buzzwords

2005-10-30T18:32:00.000+02:00

Cateodata se intampla ca Web 2.0 sa fie mai mult decat un simplu buzzword. De exemplu, la un search "basescu" pe Yahoo! News am fost placut suprins sa vad si MogNews in boxul din dreapta, cel dedicat blog-urilor.

Partea interesanta e ca facand click pe titlul articolului furnizat de MogNews user-ul ajunge direct pe site-ul ziarului, fara a mai fi "plimbat" pe site-ul MogNews. Ceea ce mi-a adus aminte de cateva principii Web 2.0 exprimate recent de Jeffrey Veen:
- Your web site is a tiny piece of a much larger experience.
- Nobody sees your web site the way you expected. Few use your content the way you intended.
- Everything you create online is being ripped apart and recombined with other stuff by thousands of curious geeks. Or at least, should be.
- The easiest way to fail is by trying to control all this.

Scripting the world with Python. Or not?

2005-09-25T01:40:00.000+03:00

Din cand in cand mai aud chestii de genul: "Python? Asta e limbaj de scripting. Vorbeste-mi de un limbaj serios." La care ma blochez, desi as putea spune chestii de genul "Google il foloseste" sau "nu ma gandesc la Python doar ca la un limbaj de scripting (de fapt, nici nu cred ca m-am gandit vreodata prea serios la asta), ci prefer sa ma bucur de faptul ca e foarte object-oriented si mai ales loosely-typed" (stiti, faimoasa replica "if it walks like a duck, and talks like a duck, then it might as well be a duck").
Poate ca e timpul sa dau un link catre proiectele de succes construite in Python.
O data chiar am fost sadic si am raspuns "stii, cred ca ai dreptate, mi-am pierdut timpul cu Python, limbajele de programare functionala sunt mult mai elegante, cred ca o sa ma apuc serios sa invat unul dintre ele". Altadata am spus o chestie de genul "stii, dar mie chiar imi place Python, I couldn't care less if it is a real language or not", la care cel din fata mea s-a uitat la mine ca la unul de pe alta planeta ("uite unul care chiar vrea sa ii placa ce face, credeam ca au disparut cu totii"), si m-a lasat in pacea mea.

Inapoi in blogosfera

2005-09-02T23:51:00.000+03:00

Am cam lipsit de pe blogosfera, si ma simteam vinovat, asa ca iata inca un nou post. Probabil ca n-as fi scris nimic, dar sunt fresh, ca dupa 4 zile fara conexiune internet de acasa. Intre timp am mai inceput o carte, ceva cu istoria Iranului, aparuta prin '80 si ceva la Meridiane(prefata de Razvan Theodorescu, now isn't this cool?). Se adauga si ea la cele vreo 5 carti incepute vara asta si pe care ma chinui sa le duc la capat, cel putin asta-i mai subtire (eu si cu fatuca bruneta de la Spice Girls :))
Fara programare in timpul liber in ultimele 3 saptamani, I needed a break.
Reusesc destul de bine in a ma mentine departe de Ror. Imi ajunge cat lucrez toata ziua la servici cu Zope, nu mai vreau o alta platforma web, mersi. Desi din cate am citit Ruby ca si limbaj de programare e destul de interesant. Si ma tot amagesc de destula vreme ca o sa scriu un programel cat de mic in Lisp, numai sa faca ceva util. Cred ca mi-a venit si ideea, un bot care sa salveze local toate fisierele .pdf din arhivele Cahiers du Cinema.
Imi vine sa mai vorbesc despre stratul subtire de civilizatie asupra caruia ne tot auto-iluzionam de vreo doua sute de ani (au mai fost pe ici pe colo cateva tentative de a ne dez-iluziona), dar probabil ca as deveni patetic. Si nu vreau asta, desigur.

Impotriva profesionalismului, the Paul Graham version

2005-08-04T23:44:00.000+03:00

Stiu ca sunt al 1001-lea blogger care comenteaza ultimul eseu al lui Paul Graham, dar sunt in el cateva chestii care chiar merita comentate.
Mie unul chiar mi s-a parut interesanta sub-sectiunea intitulata Workplaces
:
The average office is a miserable place to get work done. And a lot of what makes offices bad are the very qualities we associate with professionalism. The sterility of offices is supposed to suggest efficiency. But suggesting efficiency is a different thing from actually being efficient.

si mai la vale un pic...
Things are different in a startup. Often as not a startup begins in an apartment. Instead of matching beige cubicles they have an assortment of furniture they bought used. They work odd hours, wearing the most casual of clothing. They look at whatever they want online without worrying whether it's "work safe." The cheery, bland language of the office is replaced by wicked humor. And you know what? The company at this stage is probably the most productive it's ever going to be.

Damn right:) Deocamdata pot spune ca am norocul sa lucrez la o firma care s-a lansat de curand in Romania si inca suntem la stadiul de apartament (unul foarte fain de altfel, lemn and other stuff), sper ca pe masura ce crestem sa nu se ajunga la dorinta de a ne muta intr-un gigant de "otel si sticla".
Aprope de "orele de program":
That may seem utopian, but it's what we told people who came to work for our company. There were no fixed office hours. I never showed up before 11 in the morning. But we weren't saying this to be benevolent. We were saying: if you work here we expect you to get a lot done. Don't try to fool us just by being here a lot.
, sau nu ma "trezi la 6.30 ca sa incep sa scot cod din mine la 8 dimineata, I'll never be able to do something like this". Sa incepi la 10.30-11 dimineata (ziua!?)mai merge, ma confesez ca unul care nu de putine de ori m-am apucat sa "bag cod" la ora 11 seara si sa ma apuce 3-4 dimineata (liniste, intuneric afara, no cars on the damn boulevard).
And my favorite confession:
When I'm writing or hacking I spend as much time just thinking as I do actually typing. Half the time I'm sitting drinking a cup of tea, or walking around the neighborhood. This is a critical phase-- this is where ideas come from-- and yet I'd feel guilty doing this in most offices, with everyone else looking busy.
Inca o data repet si spun ca am norocul ca lucrez pentru o companie pentru care exista conceptul de "pauza de masa", nu neaparat pentru ca as fi un mare gurmand, ci pentru ca am nevoie de ora aceea pentru a ma desprinde din fata monitorului, asa cum fac si acasa cand ma blochez atunci cand lucrez la unul din proiectele mele, pur si simplu ma arunc pe canapea si ma uit la televizor, moment in care ideile incep sa "curga". De multe ori mi s-a intamplat ca in cele 20 minute dupa ce m-am intors din pauza de masa sa pun mai multe in practica decat in 2-3 ore de lucru normale, pur si simplu pentru ca am idei proaspete in cap.

Concediu

2005-08-04T10:11:00.000+03:00

De vreo cateva zile sunt in concediu, asa ca totu-i bine:)
Cand si cand mai lucrez la proiectul pe care l-am botezat "MogClouds" (un fel de TagCloud romanesc), sper sa iasa ceva cat mai curand. In principiu, cele mai importante componente sunt deja implementate (parsarea feed-urilor, analiza contextuala a post-urilor din bloguri folosind MogContext), trebuie doar sa le "lipesc" astfel incat sa mearga ca unse impreuna. Am mers pe mana FeedParserului scris de Mark Pilgrim, mod_python pentru partea ce tine de interfata Web si MySQL pentru stocarea datelor. Ultima parte, cea legata de MySQL, mi se pare cea mai nelalocul ei in cadrul acestui proiect, e destul de ciudat sa vezi "SELECT * from ..." in cadrul unei fisier *.py. Am aruncat ochii asupra unui ORM intre Python si RDBMS, pe care il tintisem mai demult (SQLObject), dar mi-am zis ca si asta n-ar fi decat un fel de pacaleala, de preferat ar fi ZODB daca as vrea sa lucrez direct cu obiecte. Probabil ca daca m-as fi concentrat mai mult la faza de "design" as fi gasit o solutie de stocare file-based cat de cat eleganta si rapida, asa cum am facut mai demult pentru MogNews.
Si nu in ultimul rand, de putina vreme exista si o lista de discutii Python in limba romana, pe care o puteti gasi la http://lists.nuxeo.com/mailman/listinfo/python. Se afla inca la inceput, dar daca aveti orice fel de intrebari sau sfaturi legate de Python sau Zope va invit sa le faceti publice pe lista, poate asa reusim sa cream o comunitate in jurul Python in Romania.

Carti + un nou proiect ce ar putea fi interesant

2005-07-11T22:34:00.000+03:00

Insemnarile in blogul asta au fost din ce in ce mai rare in ultimul timp, desi credeam ca odata cu venirea vacantei (scolare) voi avea mai mult timp. Adevarul e ca am lasat-o si mai moale in ultima vreme in ceea ce priveste programarea in timpul liber (efectele secundare ale faptului ca programez 8-9 ore la servici :)), si mi-am facut mai mult timp pentru citit (finally found a Marx book, "Ideologia germana", plus "Sisteme de operare moderne", a lui Tanenbaum, plus "Teoria estetica" a lui T. Adorno ce sta proaspat cumparata si imi face cu ochiul).
Totusi azi Carmen Holotescu mi-a atras atentia asupra TagCloud, si se pare ca am un nou proiect asupra caruia sa ma gandesc. Oricum vroiam sa fac ceva in sensul asta, i.e. sa "deschid" MogContext folosind RESTian web services.

In alta ordine de idei, I'm not staying at home for three-four days, so that means that my computer is powered down, which means that MogNews and MogContext are also down. Sper sa fac rost de un al doilea computer cat mai curand, a.i. sa-l folosesc ca server, fara sa-mi fie teama ca in caz ca "ma lasa" raman fara nici un computer. Resurse financiare pentru un al doilea computer poate ca s-ar gasi, problema e ca n-am unde sa-l pun :)

Prima prezentare

2005-06-26T00:21:00.000+03:00

Azi am facut o chestie noua, si anume prima prezentare din viata mea (including the famous slides :)). Asta s-a intamplat cu ocazia Linuxfest, ce a avut loc la Liceul International de Informatica. Am prezentat Python destul de pe larg, n-a fost totul perfect in prezentare (nici n-as fi vrut asta :)), dar sper ca nici la limita de jos a dezastrului nu s-a situat. Oamenii au fost super OK si pe ansamblu a fost mai mult decat fain.
Ideea este ca vrem sa cream o comunitate a userilor Python din Romania ("noi", cei de la Nuxeo Romania). Pe moment nu va pot da mai multe amanunte, deoarece totul este de-abia la primii pasi. Pentru inceput ne gandim sa punem pe picioare o lista de discutii Python in limba romana, si pe urma, de ce nu, chiar intalniri in genul Linuxfest. Daca e cineva interesat, sa dea un semn :)

BestJobs trick

2005-06-18T02:11:00.000+03:00

Am scris un mic scriptuletz ce primeste la intrare o lista de cuvinte cheie ce sunt cautate pe BestJobs, returnand pentru fiecare cuvant din lista nr. de rezultate al cautarii.
Scriptul e urmatorul:

bestjobs.py
###########

#modul ce calculeaza nr. de locuri de munca de pe BestJobs,
#dupa o anumita lista de cuvinte cheie
import urllib
import string

def rezultate(lista_keywords = ['php', 'java', 'python']):
    #functia principala, primeste la intrare o lista de cuvinte cheie
    #dupa care se doreste a se face cautarea
    #lista_keywords e predefinita cu ['php', 'java', 'python']
    for keyword in lista_keywords:
        nr_rezultate = compute_result(keyword)
        print 'Rezultate dupa cautare %s : %d' %(keyword, nr_rezultate)

def compute_result(keyword):
    link = 'http://bestjobs.neogen.ro/?1=1&bj_nl_p=search_job_result&c_keywords=%s' %(keyword)
    pagina_rez = open_url(link)
    inc_rezultate = string.find(pagina_rez, ' Rezultate:') + len(' Rezultate:')
    sf_rezultate = string.find(pagina_rez, 'joburi', inc_rezultate)
    nr_rezultate = int(string.strip(pagina_rez[inc_rezultate:sf_rezultate]))
    return nr_rezultate

def open_url(url):
    text_pagina = ''
    try:
        file = urllib.urlopen(url)
        text_pagina = file.read()
        file.close()
    except IOError:
        print 'Nu am putut deschide ' + url

    return text_pagina

if __name__ == '__main__':
    rezultate()

E destul de "primitiv", l-am scris intr-o vineri spre sambata noapte, desi aveam alte lucruri mai importante de facut.
Totusi, daca facem

>>> import bestjobs
>>> from bestjobs import rezultate

si apoi

>>> rezultate()
Rezultate dupa cautare php : 135
Rezultate dupa cautare java : 229
Rezultate dupa cautare python : 4

Sunt un pic surprins ca Java a luat fata php-ului asa de mult (aproape dublu), ma bucur ca sunt macar 4 locuri de munca disponibile in python.
Mai ma joc un pic:

>>> rezultate(['j2ee', 'lisp', 'VB', 'zope'])
Rezultate dupa cautare j2ee : 54
Rezultate dupa cautare lisp : 0
Rezultate dupa cautare VB : 69
Rezultate dupa cautare zope : 0

Greu pentru cei ce cauta de lucru bazandu-se pe Lisp sau Zope, j2ee sta bine, VB (de la visual basic) sta mai prost decat ma asteptam.

>>> rezultate(['secretara', 'programator', 'sales%20manager'])
Rezultate dupa cautare secretara : 90
Rezultate dupa cautare programator : 188
Rezultate dupa cautare sales%20manager : 145

Pentru moment programatorii par a le fi luat "fata" sales managerilor, ma intreb pentru cat timp inca.

E tarziu in noapte, chiar am alte lucruri mai importante de facut, asa ca ma opresc aici cu joaca:) Oricine doreste poate imbunati codul de mai sus cum crede de cuviinta, numai sa ne anunte si pe noi ce rezultate a obtinut :)

"Greutatea" cuvintelor, sau Poisson versus atc

2005-06-14T23:32:00.000+03:00

Back to blogging:)
Nu prea am avut timp in ultima vreme (new job + sesiune + o groaza de carti ce trebuie citite), dar acum vreo doua zile mi-am facut timp pentru a incerca sa imbunatatesc "tehnologia" din spatele MogNews.
E vorba despre tehnica de determinare a celor mai importante cuvinte dintr-un articol, ce sunt folosite intr-o etapa urmatoare pentru a imparti articolele in clustere si pentru a fi "assignate" anumitor categorii, daca e cazul. In momentul de fata folosesc modelul Poisson, conform caruia cuvintele ce descriu cel mai bine un anumit articol nu respecta distributia Poisson. Cu alte cuvinte, cu cat un cuvant se abate mai mult de la distributia Poisson caracteristica unui anumit articol, cu atat are mai mari sanse sa reprezinte un termen "cheie" pentru acel articol.
Am ales sa implementez acest model si pentru ca mi se parea destul de familiar, asta si dupa ce citisem Information Retrieval a lui CJ van Rijsbergen, unde era descris destul de inteligibil pentru un novice in IR, asa cum eram anul trecut pe vremea asta :). Totusi curand am dat peste modelul tf.idf ("term frequency and the inverse document frequency"), mai precis peste varianta acestuia, asa numitul "atc-weight". Chiar inainte sa termin implementarea pentru modelul Poisson m-am apucat sa scriu cateva randuri si pentru o posibila implementare a acestui model, dar m-am oprit undeva pe la jumatate.
Dupa un an de zile in care s-au intamplat destule, mi-am zis sa scot acest proiect de la naftalina si l-am adus aproape de finish.
La o prima comparatie cu rezultatele returnate de modelul Poisson, modelul atc se comporta mai bine pentru articolele "orfane" (care apar intr-un singur ziar), in timp ce Poisson are rezultate mai bune pentru articolele asemanatoare ce apar in mai multe ziare. S-ar putea sa ma insel, dar ma gandesc ca asa ar fi si logic. Explicatia consta in faptul ca modelul Poisson atribuie o "greutate" ("weight") unui anumit cuvant ce este valabila pentru toate articolele, in timp ce modelul atc atribuite "greutati" diferite cuvintelor pentru fiecare articol in parte.
Sper ca m-am facut inteles cat de cat:), mai urmeaza sa imi fac cat de curand timp astfel incat sa integrez modelul atc in MogContext, pentru a putea compara mai bine rezultatele obtinute de modelul Poisson si de modelul atc.
Toate acestea pe larg le gasiti si aici.

New Google tool

2005-06-04T11:07:00.000+03:00

Noua unealta de la Google, Google Sitemaps.
Foarte interesant:
Webmasters attempting to install and execute sitemap_gen.py should have knowledge of uploading files to their webserver, connecting to their webserver, and running scripts. In addition, Python version 2.2 must be installed on your webserver - check with your web hosting company if you are unsure.
Nu mai e mult pana cand vom fi martorii "Python world domination" :)

MogContext

2005-05-27T23:13:00.000+03:00

Am reusit sa termin ceea ce promisesem mai devreme, si prin urmare va prezint MogContext. Ideea e simpla, introduceti un text in limba romana, apasati butonul "Gaseste context", si ar trebui sa va fie returnate 10 dintre cele mai relevante cuvinte ale textului respectiv, in ordinea descrescatoare a importantei.
Give it a try. Sunt binevenite toate parerile asupra bunei sau proastei functionari a serviciului.

New job

2005-05-25T15:36:00.000+03:00

Am un nou loc de munca. Yayy!! Si mai misto este ca am avut norocul sa dau peste una dintre cele importante firme din Europa ce se ocupa de Python. Incep saptamana viitoare, de-abia astept!

O chestie desteapta, zic eu

2005-05-19T01:13:00.000+03:00

Am mai facut o chestie "desteapta" (nu fac asa ceva prea des, asa ca permiteti-mi sa ma laud cu ele cand mi se intampla :)). In timp ce "cautam inspiratie" pe paginile Yahoo! Developer Network am dat peste API-ul lor pentru Contextual Search. Dupa cateva momente de admiratie mi-am zis "stai asa, ceva de genul asta pot face si eu cu MogNews!". Avand deja la dispozitie un index de aproximativ 14.000 de cuvinte si o functie de calculare a distributiei statistice Poisson pentru acestea, mi-am zis ca as putea calcula pe baza acestora principalele cuvinte cheie ce "descriu" orice text in limba romana de lungime rezonabila (cum ar fi o insemnare intr-un blog, articol de ziar, note de curs etc.).
MogNews se bazeaza pe acelasi principiu: dandu-se un articol de ziar oarecare, calculez cele "mai importante" cuvinte cheie ce descriu acel articol (ex: in cazul unui articol despre inundatiile de luna trecuta, cuvintele cheie ar putea fi "dig", "Tariceanu", "hotel" etc.).
Asa ca am scris un mic script ce poate accepta ca input orice text in limba romana (de marime rezonabila) si scoate la iesire cele mai importante n dintre acestea (unde n poate fi 7, 10, 15 sau orice numar dorit), in ordinea descrescatoare a importantei lor pentru textul in cauza.
Dar sa trec la primele exemple:

Am plecat de la textul folosit de baietii de la Yahoo pentru a exemplifica serviciul lor de Contextual Search:
Italian sculptors and painters of the renaissance favored the Virgin Mary for inspiration.
In limba romana acesta suna mai mult sau mai putin asa:
Sculptorii si pictorii italieni ai Renasterii au avut drept motiv principal de inspiratie pe Fecioara Maria

O rulare a scriptului returneaza cele mai importante 7 (n ales de mine) cuvinte cheie ale acestei fraze, in ordine descrescatoare a importantei:
sculptorii
renasterii
pictorii
fecioara
inspiratie
italieni
maria

Dar sa luam alt text, de exemplu unul din posturile mele:
Mi-am cumparat o noua carte: Inteligenta artificiala - Aplicatii in prelucrarea limbajului natural, de Doina Tatar. Inca nu am timp sa o citesc, dar la o prima rasfoire pare destul de interesanta. Nu numai ca e "cool" sa citesti in limba romana despre Naive Bayes Classifier sau clasificatoarele Rocchio, dar am descoperit si noi probleme interesante, cum ar fi "word sense disambiguation" ("dezambiguarea sensului cuvintelor") (ma rog, auzisem mai demult de aceasta problema, stiu ca cei de la Google erau interesati sa gaseasca o solutie cat mai buna pentru o mai buna functionare a Google AdWords, dar acum este pentru prima oara cand ma confrunt cu teoria din spatele problemei). Sper sa am si timpul sa pun cate ceva in practica din ceea ce voi citi din ea.
O rulare a scriptului returneaza urmatorul rezultat:
tatar
sense
rocchio
rasfoire
naive
interesante
disambiguation
(din moment ce aprox. 98% din index este format din cuvinte romanesti, scriptul nu da rezultate relevante decat pentru texte scrise in limba romana, prin urmare nu am inclus si partea a doua a postului respectiv, ce continea un citat in engleza).
In weekend-ul asta sper sa continuu "traditia" MogNews legata de data-openness si sa pun la dispozitia tuturor celor posibil interesati rezultatele acestui script. Astfel, pentru inceput planuiesc sa creez o pagina simpla doar cu un field TEXTAREA si un buton de submit. Un posibil user poate introduce un text in limba romana in field-ul in cauza si dupa ce apasa butonul SUBMIT ii vor fi intoarse cele mai importante cuvinte ale textului respectiv (cele ce il descriu cel mai bine). Iar pentru viitorul nu prea indepartat sper ca nici macar sa nu mai fie nevoie ca user-ul sa viziteze aceasta pagina din browser pentru a-i fi intoarsa lista de cuvinte cheie pentru textul sau, va fi de ajuns sa trimita o cerere POST continand textul respectiv si ii va fi intors un fisier XML continand cuvintele cheie (acest pas va veni mai mult in ajutorul developerilor decat al end-userilor obnisuiti).
Poate suna prea entuziast cele de mai sus, e de scuzat, e tarziu in noapte, nu mai apucasem sa "scriu" in Python de mai bine de o saptamana, sunt stresat de prea multe proiecte pentru scoala si orice "gura de aer" (a se citi timp in care ma ocup de ceea ce imi place) poata avea efecte nebanuite.

REST + functional programming = 1060 NetKernel

2005-05-13T09:12:00.000+03:00

Tocmai ce am terminat de "rumegat" articolul lui Peter Rodgers de pe xml.com, Introducing NetKernel.
Pe scurt, 1060 NetKernel is the logical extrapolation of the simple idea of using URIs to dynamically locate and invoke software components. , adica raspunsul la intrebarea What if software components were treated as URI-addressable services and invoked by making Web-like URI requests? .
Invocarea serviciilor se face folosind "Active URI", adica un URI format dintr-o "baza" urmata de orice numar de argumente, fiecare argument fiind deasemenea un URI.
Exemplu: active:xslt+operator@file:///mytransform.xsl+operand@file:///mydoc.xml
Documentul XML mydoc.xml trece prin "razatoarea" mytransform.xsl si este afisat in concordanta.
Cum orice argument al unui "Active URI" este un URI, el poate fi in acelasi timp un "Active URI" la randul lui.

Carlos explica si alte dedesubturi ale NetKernel-ului (NetKernel poate lucra in acelasi timp cu public URI si internal URI, avand inclusa o functionalitate care face maparea de la un tip de URI la celalalt), iar calitatile sale "functionale" nu au trecut neobservate.
Se tot vorbeste de un Google OS, dar ceea ce au facut baietii de la HP Labs pare prima realizare majora in incercarea de a obtine "the best of the two worlds: PC OS vs. World Wide Web". Plus ca "XML Pipelines" suna genial. Si nu in ultimul rand REST + functional programming rocks !

O noua carte

2005-05-05T15:46:00.000+03:00

Mi-am cumparat o noua carte: Inteligenta artificiala - Aplicatii in prelucrarea limbajului natural, de Doina Tatar. Inca nu am timp sa o citesc, dar la o prima rasfoire pare destul de interesanta. Nu numai ca e "cool" sa citesti in limba romana despre Naive Bayes Classifier sau clasificatoarele Rocchio, dar am descoperit si noi probleme interesante, cum ar fi "word sense disambiguation" ("dezambiguarea sensului cuvintelor") (ma rog, auzisem mai demult de aceasta problema, stiu ca cei de la Google erau interesati sa gaseasca o solutie cat mai buna pentru o mai buna functionare a Google AdWords, dar acum este pentru prima oara cand ma confrunt cu teoria din spatele problemei). Sper sa am si timpul sa pun cate ceva in practica din ceea ce voi citi din ea.

Update: Se pare ca si Yahoo! sunt interesati. Just saw this: Yahoo Seeking Contextual Search Scientist/Engineers.
As member of Yahoo's Contextual Search team the candidate will be involved with advanced research and development on problems in contextual disambiguation, topic extraction and context vector space modeling.(...)
Duties will include the following: Document/text analysis for the purpose of creating document term vectors, topic extraction for search result biasing and personalization.(...)
Exceptional C++, Scripting (Perl, Python) and Java skills.
I'm still working on this:
The ideal candidate will have an advance degree (Ph. D. / MS) in computer science or a closely related discipline. :)

Adam Bosworth la MySQL Users Conference 2005

2005-04-28T06:07:00.000+03:00

Foarte interesanta expunerea lui Adam Bosworth la MySQL Users Conference 2005 (via Daniel H. Steinberg
):
Bosworth advocated an open model for data.(...)
Imagine if you can query any data that is available anywhere in the world. Bosworth said that what this requires is a single, simple, open wire format for items. The format needs to be simple for any P programmer to deliver and any JavaScript programmer to consume. He also pointed out that "complex things tend to break and simple things tend to work." Google has the simplest query language in the world. There is no structure and no syntax.

Si mai ales asta m-a facut sa gandesc altfel asupra proiectului la care lucrez:
Bosworth said you need to limit your queries to those that can be easily implemented by everybody and those that can be handled by a single machine. This requires that your queries run at the item level. This might feel odd to those used to dealing with databases, as this means you are not likely to perform joins, aggregations, or subqueries. There is plenty of SQL that cannot be supported.

Deocamdata ma rezum la a da citate, sper ca in curand sa imi aduc o mai mare contributie la "data-openess" in .ro (o combinatie intre asta si asta).

Citate si alte peripetii din lumea REST-ului

2005-04-25T01:17:00.000+03:00

O noua furtuna a cuprins lumea REST-ului (si nu me refer la clasicile "why REST is better than WS-*").
Dare Obasanjo a dat tonul printr-un post in blogul sau in care demonstreaza ca Bloglines, Flickr si del.icio.us au incalcat principiile REST ce sunt expuse pe scurt aici (pentru cine nu are rabdare sa citeasca teza lui Roy Fielding). In principiu, Flickr si del.icio.us folosesc GET cand de fapt ar fi trebuit sa foloseasca DELETE, in timp ce Bloglines foloseste acelasi GET intr-o circumstanta care nu este "idempotent or safe".
A urmat articolul lui Jon Udell (titlul spune aproape totul: "End HTTP abuse"):

Why didn't Bloglines, Flickr, or del.icio.us enforce the POST restriction? I suspect it's because they wanted their APIs to have the broadest possible reach. And from a programmer's perspective, the simplest and easiest HTTP clients are those that use GET.

Concluzia lui este ca:

But if all toolkits made POST as accessible as GET -- or as nearly so as possible -- there would be less incentive to misuse GET.

La randul lui, articolul scris de Jon Udell a avut replici interesante.
Mai intai a fost Ryan Tomayko, On HTTP Abuse:

The large majority of smart technical people believe that HTTP is legacy technology: an old protocol, maybe a step above gopher, that has somehow hung around through the years. Something to be dealt with, not taken advantage of. We need to show how limiting this mind-set is.
(...)
My feeling is that we haven't done a good enough job of showing examples of what the correct use of HTTP, URIs, and XML looks like in the real world.
(...)
To sum up, we need a good implementation of HTTP/1.1 that provides a real framework for building standards based web applications. We then need to advocate and illustrate the correct use of HTTP/URIs/XML as a killer technology that has been hiding right under our noses by showing the benefits of using the system correctly.

Urmarea a venit de la Leigh Dodds, in Ending HTTP Abuse:

And yet, how many frameworks encourage or even allow the binding of handlers based on a combination of URL+method? In my experience the protocol independence anti-pattern kicks in at that point, and the request method is the last thing that a developer is encouraged to take into account. The end result are URLs that react identically to any request method. It might be an interesting experiment if Udell tried sending PUT, DELETE, HEAD requests to the same API calls.

si citatul care mi-a placut cel mai mult :) :

This situation is often compounded by URL designs that are more RPC than REST in nature. E.g. /getPerson, /updatePerson rather than just /person. In the latter case you have to use the right request method to differentiate requests and respond appropriately.

Probabil ca v-ati plictisit de atatea citate, dar din punctul meu de vedere ele arata ca lupta pentru a construi un Web 2.0 cat mai "curat" (un termen destul de vag, stiu, dar pana la urma si "vag" se potriveste perfect cu Web 2.0 :)) este in plina desfasurare si destul de incitanta.

Din pacate, in .ro disputele sterile (dupa parerea mea) in jurul unui festival de comunicare par a consuma toata energia celor ce se lupta in transeele web-developmentului, astfel incat o cautare in limba romana dupa Representational State Transfer a intors un singur rezultant relevant (ce-i drept, daca fac cautarea pentru toate site-urile .ro dau peste cateva zeci de rezultate, dar aproape toate scrise in engleza, pentru "export"). Lucrul bun este ca asa am reusit sa aflu despre acest workshop, care s-a tinut in noiembrie anul trecut (too bad I found about it only now). Totusi sper sa pot participa la editia de anul acesta (in principal daca voi avea timp, bani se gasesc intotdeauna pentru ceva ce iti place).
O sa mai scriu despre REST and stuff like this, mai ales pentru ca incerc sa fac din el "piesa de rezistenta" :) a proiectului la care lucrez acum. Acum meditez asupra dilemei "Constructing or Traversing URIs?"

Salvati Calea Grivitei (sau cel putin nu o uitati)

2005-04-22T10:27:00.000+03:00

Cum blogul asta se cheama "Grivitei Pythonista", mi-am zis ca ar fi timpul sa scriu ceva si despre Calea Grivitei. Sau mai bine zis despre ce a mai ramas din ea, portiunea de la Gara de Nord - Polizu pana la intersectia cu Calea Victoriei, langa sediul Petrom, caci restul (Gara de Nord - Basarab pana la intesrectia cu Bulevardul 1 Mai s-ar putea numi la fel de bine Str. Drumul Taberei sau Blvd. Nicolae Grigorescu, toate arata la fel). Desi as putea fi acuzat de subiectivism cand spun ca aceasta portiune din Calea Grivitei reprezinta una din cele mai interesante strazi din Bucuresti, tinand cont de faptul ca locuiesc in apropiere, imi dau seama ca nu este asa pentru ca m-am plimbat destul de mult prin orasul asta pe jos ca sa stiu ca am dreptate. Am citit recent Chipurile orasului - Istorii de viata in Bucuresti Secolul XX de Zoltan Rostas, o carte de istorie a Bucurestiului si a locuitorilor lui ce stie sa treaca peste siropelile de genul "Calea Victoriei - Anii '30 - Cioran, Eliade, Ionesco" si de exemplu prezinta in aceleasi pagini marturia unei foste mari boierese si a unei slujnice analfabete. M-am convins ca strada aceasta si stradutele care o inconjoara au reprezentat foarte mult pentru o multime de oameni, de la Maria Mandrea, descendenta a Balcestilor, ce povesteste despre balurile de la sfarsitului secolului al XIX-lea date la resedinta Nababului (actualul muzeu G. Enescu, pe Calea Victoriei, langa intersectia cu Str. Frumoasa, din care dai in Buzesti, si ai si ajuns la Matache pe Calea Grivitei), la Anastase Nasta, poet aroman aterizat la Bucuresti in anii '20 ca student (din Macedonia via Balcic) ce se cazeaza la "Institutul Politehnic din strada Polizu. Abia dupa masa am iesit pe Calea Grivitei, pana la intretaierea cu strada Buzesti, hoteluri, cladiri mici, cu reclame zgomotoase, si cinematograful Marna si Buzesti, existene si astazi (in anii '80 - nota mea), unde am vizionat unul din primele filme din viata mea, cu Ramon Navarro, vedeta acelor timpuri; mi-a ramas in minte clar inoul sau felin intr-o mare mai albastra decat Mediterana" (e fascinant cand te gandesti ca in '27 in locul balariilor de la Cinema Feroviarul se afla un ecran alb care le facea cunostinta bucurestenilor poate pentru prima data cu vedetele de la Hollywood si in acelasi timp ii facea sa viseze la lucruri total inefabile ca albastrul Mediteranei), la maghiarul Gyula Kover, al carui tata facea calesti pentru boieri, ce statea pe actualul Blvd. N. Titulescu ("pe vremuri ii spunea Soseaua Basarab, pe urma s-a facut Bulevardul Basarab"), urmand scoala primara undeva pe langa Sala Palatului ("toata zona aceea se numea Fantana Boului") si gimnaziul la Sfintii Voievozi, nr. 50 (daca faci legatura intre aceste locatii Calea Grivitei apare ca principalul element de conexiune), la Scoala Evanghelica Nemteasca, de pe Strada Luterana (de la intersectia Grivitei - Vulcanescu - Dacia putin mai jos), care apare in cel putin o treime din interviurile din aceasta carte si care a reprezentat punctul cardinal pentru miile de copii ale mestesugarilor nemti si nu numai fara de care prima industrializare a Romaniei (din anii '20 - '30) nu ar fi fost posibila.
Stiu ca divaghez, insa tot ceea ce vreau sa spun este ca aceastra strada, Calea Grivitei, ce se leaga de destinele atator si atator generatii de bucuresteni care au construit Romania asa cum o stim noi azi (buna sau rea, nu conteaza) e deja pe trei sferturi distrusa, si nu mai e mult pana cand ea va fi invadata de zgarie nori cenusii. Acestia au invadat deja Piata Victoriei si se indreapta in jos pe strazile Buzesti si Polizu catre Calea Grivitei. Aici nu vor avea nici o problema sa se instaleze, deoarece din pricina dezinteresului institutiei municipale portiunea dintre intersectia cu Polizu si cea cu Buzesti arata la propriu ca dupa un bombardament. Si odata ajunsi aici sunt sigur ca nu se vor opri si vor incerca sa-si continue expansiunea catre intersectia cu Calea Victoriei.
Ironia este ca acum vreo patru ani cineva (dupa cate mi-aduc aminte un ONG) pornise un proiect de a salva Calea Grivitei, a fost ceva harmalaie prin presa culturala, si-a incasat frumos banii (probabil primiti de la UE) cu constiinta impacata si a plecat. Probabil ca acum e de gasit pe la concertele Stuf - Salvati Vama Veche.
Ce-i drept, e mai shic sa fii vazut gol in Vama decat la Baile Grivita.

Mici nelamuriri legate de Bugzilla

2005-04-20T11:57:00.000+03:00

Citeam acum cateva zile un articol mai vechi al lui Joel Painless Bug Tracking, si m-a cuprins un soi de "vinovatie" pentru faptul ca in cazul proiectelor mele "bug tracking e sublim, dar lipseste cu desavarsire" :). Si nu pot spune ca sunt mult mai bun decat Joel atunci cand vine vorba de a tine minte un bug:

At any given time, I can only remember two bugs. If you ask me to remember three, one of them will fall on the floor and get swept under the bed with the dust bunnies, who will eat it.

Stiu ca ceea ce scrie in articol se aplica in principal echipelor ce contin doi sau mai multi programatori, dar undeva spre sfarsit e un paragraf care m-a facut sa ma simt intr-adevar cu musca pe caciula ("If you are developing code, even on a team of one, without an organized database listing all known bugs in the code, you are simply going to ship low quality code"), si m-a convins sa caut un sistem de bug tracking.
Desigur ca in conditiile in care proiectele la care m-am inhamat nu imi aduc vreun "gologan" in contul personal nu ma puteam gandi decat la o solutie "free", asa ca iata-ma pe site-ul Bugzilla.
Cum prietenei mele nu-i place altceva decat Windows (I'm not at all a good Linux evangelist), asta inseamna ca si eu sunt nevoit sa lucrez pe acelasi SO (desi a fost o vreme cand inca mai aveam rabdare sa fac switch-ul Linux - Windows ori de cate ori reuseam sa o scot pe prietena mea de la calculator sau invers. Datorita baietilor de la Mandrake am aflat ca exista un limbaj de programare pe nume Python :)).
Asa ca iata-ma incercand sa aflu de ce am nevoie pentru a instala Bugzilla.
La prima vedere lucrurile par in regula. Instalarea propriu zisa nu cere decat trei comenzi, dintre care una de login. Doable, I'd say.
Apache 2.x il am deja instalat, si nu ma sperie sa umblu in httpd.conf, am mai facut-o de atatea ori.
MySQL e de asemenea instalat, problema apare atunci cand imi cer sa creez "de mana" o baza de date "bugs". Piece of cake, dar ideea nu-mi place. Sa spunem ca am deja o baza de date "bugs", ce fac? O redenumesc pe cea veche? Sau ii spun altfel celei noi sperand ca exista vreun mod de a configura Bugzilla astfel incat sa stie sa se uite si dupa altceva decat "bugs"? (n-am avut timp sa ma uit dupa asta, dar sunt sigur ca se poate).
Oricum, problema apare atunci cand imi cer sa instalez Perl. Stiu ca Python nu e cel mai bun limbaj de programare existent, dar de aici pana a-mi instala Perl doar pentru a folosi un singur program e cale lunga.
Poate m-am obisnuit prea mult cu programele ce le instalezi doar apasand pe butonul mouse-ului, dar daca ar fi doar asta atunci ca mine mai sunt multi (blame it on windows :)). Insa cred ca ce ma tine (inca) departe de Bugzilla (sperand ca voi trece peste aversiunea fata de Perl) este faptul ca depinde de trei medii externe (Perl, Apache, MySQL), si poate ca in incostient asta mi se pare un punct slab. (sa spunem ca vreau sa upgradez la MySQL5 peste un an de zile, va trebuie sa astept pana Bugzilla va deveni compatibil cu aceasta versiune pentru a face trecerea? Dar daca ma conving ca Apache 2.x nu e destul de sigur si vreau sa fac downgrade la 1.3, what then?). Cred in principiul ca sansele unui program de a rezista de unul singur "out there in the wild" sunt direct proportionale cu gradul de independenta fata de alte aplicatii sau SO, si la punctul asta Bugzilla pe mine inca nu m-a convins. Sper sa nu fiu inteles gresit, din cate am citit si auzit Bugzilla isi face treaba excelent (mai ales tinand cont de faptul ca e free), dar eu inca nu am reusit sa trec de primul pas, instalarea :)
Si iata-ma apeland la vechiul Notepad...

Code recycling

2005-04-15T02:44:00.000+03:00

Azi mi s-a intamplat un lucru "misto", si anume am "reciclat" cod ascuns undeva prin ungherele HDD-ului, parte a unui proiect de care nu ma atinsesem de un an si jumatate si care printre altele era mandrul supravietuitor a doua "system failures".
Am "import-at" clasa respectiva, am reparat un mic bug de un singur rand, si totul a mers. Desigur ca acum, la un si jumatate de cand l-am scris, codul mi se pare "ugly" si mi-am promis ca o sa-l rescriu, dar probabil ca lenea care m-a facut sa spun "da' stai asa, eu am mai scris asa ceva" si sa incep sa-l caut ma va impiedica s-o fac.
De fapt problema este ca mereu "e altceva mai interesant de facut decat sa repari old code" :)

"worse is better" si A&C Bucuresti

2005-04-14T00:25:00.000+03:00

Ceva, ceva parca incepe sa se miste cand vine vorba despre situatia din scoala in care invat, chiar daca pentru moment e vorba doar despre niste comentarii (la obiect si foarte bine venite) facute de studenti pe cale de a termina.
Din punctul meu de vedere, pot spune ca fac parte din generatia celor care au facut doar "mate-fizica" in liceu si care au invatat sa deschida un calculator in primul an de facultate (nu eram singurul la vremea aceea, dar astazi cred ca nu mai exista asa ceva in anul I).
Semestrul I, anul I, Programare - 5 (de-abia, de-abia), Analiza Matematica 10 (cu laude din din partea profesorului). Semestrul II, Anul I, SDA - picat cu brio, Analiza 10. Mi-a luat trei ani pana sa am curaj sa dau din nou examen la SDA (luat cu 10 - felicitari din partea profesorului, oricat ar parea de absurd), dar intre timp am uitat raspunsul instantaneu la intrebarea "care este derivata lui 1/x^2 ?".
Din punctul meu de vedere problema nu este faptul ca "studentii nu mai invata" (invatam foarte mult in anii I si II, dar doar "invatatul" nu m-ar fi ajutat sa iau examenul la SDA, nemaivorbind de o slujba decenta, si poate chiar interesanta, in IT, cum sper ca o sa obtin dupa ce termin anul IV), ci faptul ca nimeni nu ii ajuta sa vada "the big picture" (sau "imaginea de ansamblu", cum va place).
In anul I, multi dintre studentii buni (ce aspira la burse) isi consuma 90% din energia de invatat pe Analiza, ELTH, Fizica etc. (stiu asta pentru ca am fost unul dintre ei), in anul II vine randul "Electronicelor", anul III aduce cu el TS-ul si CNA (si o restanta la DCE, daca a avut ghinion anul trecut) iar anul IV aduce IRA si IS, si uite asa vine anul V si multi descopera ca le-au mai ramas doar niste cunostinte de C si Pascal din primii ani de facultate si ceva Java acumulata din tutoriale de pe Net intre un curs de IRA si unul de TS II. Multora dintre noi (ma refer la studentii de la Automatizari, la Calculatoare poate e mai bine) notiuni ca Test Driven Development sau eXtreme Programming (notiuni de baza in multe firme IT) ni se par dupa caz fie "o chestie de marketing" fie "o emisiune de pe ESPN". La multe seminarii si cursuri se fac glume mai mult sau mai putine reusite pe seama "bazelor de date", dar nimeni nu ne indeamna sa scriem o documentatie serioasa la un program dat ca tema (oricat de frivol ar parea task-ul la prima vedere) sau sa ne puna in fata o portiune de cod scrisa de altcineva si sa fim in stare sa putem spune dupa un anumit interval de timp ce a vrut programatorul acela sa faca acolo (e un citat faimos pe net de genul "programatorii isi petrec mai mult timp citand codul altora decat scriind cod propriu", n-am timp acum sa caut cine a zis-o, cred ca Paul Graham).
Eu unul nu cred ca in scoala ar trebui sa invatam "Java" (sau orice alt limbaj ar deveni hype peste 10 ani), caci asta intr-adevar se face in particular, dar cred ca ar trebui sa se puna accentul pe principii (de genul "asa da, pentru ca...", "asa nu, pentru ca..." unde "..." pot reprezenta dupa caz un fragment de cod Lisp al unei probleme ce a fost pusa pentru prima data acum 40 de ani sau o clasa Java ce explica mai bine problema accesului simultan la resurse partajate).

Si poate ca intr-un final fericit indemnul "invatati, invatati, invatati" (cu care sunt intoxicati studentii romani) va fi inlocuit cu "worse is better" :)

Despre afisele din holul facultatii

2005-04-08T16:15:00.000+03:00

Cineva ar trebui sa puna un afis la intrarea in facultate :
Programarea in Matlab poate crea stari de depresie. A se evita pe cat posibil..
Pe de alta parte, majoritatea afiselor cu oferte de munca din holurile facultatii sunt pline de "Java", "C#", "Oracle". O singura data am vazut unul care cerea programatori Lisp, acum un an de zile. Despre Python nici nu mai vorbesc. Cred ca ar trebui sa las prejudecatile de-o parte si sa ma apuc sa invat Java (desi spun asta de cel putin un an de zile). Sau poate nu am sa o fac, tot incercand sa ma conving singur cu citatul asta din Paul Graham:

During the years we worked on Viaweb I read a lot of job descriptions. A new competitor seemed to emerge out of the woodwork every month or so. The first thing I would do, after checking to see if they had a live online demo, was look at their job listings. After a couple years of this I could tell which companies to worry about and which not to. The more of an IT flavor the job descriptions had, the less dangerous the company was. The safest kind were the ones that wanted Oracle experience. You never had to worry about those. You were also safe if they said they wanted C++ or Java developers. If they wanted Perl or Python programmers, that would be a bit frightening-- that's starting to sound like a company where the technical side, at least, is run by real hackers. If I had ever seen a job posting looking for Lisp hackers, I would have been really worried.

marshal vs. cPickle in python

2005-04-02T00:00:00.000+03:00

obisnuiam sa "serializez" datele cu marshal, mai rapid decat pickle si cPickle (varianta scrisa in C a lui pickle).
acum cateva zile aveam placerea de scrie un program ce imi genera un dictionar de liste (de forma dictionar["Gigel"] = [lista cu mai mult de 100 de elemente], cu len(dictionar) ~ 5), ce dupa aceea era salvat ("dump"-uit) intr-un fisier binar. La un "load" succesiv, pentru len(dictionar["Gigel"]) ~ 100), nici o problema. mai adaug niste elemente lui dictionar["Gigel"] (ca si lui dictionar["Vasile"] sau dictionar["Alina"]), astfel incat len(dictionar["Gigel"]) ~ 200, "dump" din nou, nici o problema. Insa cand incerc din nou un "load", imi afiseaza eroare de serializare.
Am pierdut o seara intreaga inainte de a-mi da seama ca ar fi bine sa incerc sa fac "dump" din prima pentru un dictionar cu len(dictionar[item]) ~ 200. O fac, nici o eroare la "dump", insa imediat eroare la "load".
Redeschid manualul, citesc asta

The following types are supported: None, integers, long integers, floating point numbers, strings, Unicode objects, tuples, lists, dictionaries, and code objects, where it should be understood that tuples, lists and dictionaries are only supported as long as the values contained therein are themselves supported; and recursive lists and dictionaries should not be written (they will cause infinite loops).

si desi nu am liste sau dictionare recursive ma gandesc ca ar fi bine sa-i dau o sansa si lui cPickle. peste tot unde apare "marshal" inlocuiesc cu "cPickle", run...
nici o eroare, totul merge bine. Inca nu am stat sa caut pe google daca si altii s-au confruntat cu ceva de genul asta, dar morala este ca ar fi trebuit sa imi intre in cap "warning-urile" din manual:

The marshal module exists mainly to support reading and writing the ``pseudo-compiled'' code for Python modules of .pyc files. Therefore, the Python maintainers reserve the right to modify the marshal format in backward incompatible ways should the need arise.

Poveste corporatista cu morala (partiala)

2005-03-31T08:34:00.000+03:00

Poate ca fara legatura directa cu topicul "Creativitatea", dar cu stranse legaturi subterane :) :

Se da firma X, ce are un departament IT Y. Firma X considera ca ar fi bine daca ar reusi sa creasca gradul de automatizare al muncii prestate de catre angajatii sai si prin urmare apeleaza la Y. Acestora din urma le sunt necesare sase luni pentru a produce prima implementare (bazata pe o instalatie externa Z in care firma X a investit o suma importanta), si inca patru luni de teste (fara comunicare directa intre "palmasii" firmei X si "softistii" de la Y asupra sistemului testat, ci intermediata prin seful de la X), urmate de doua luni de productie bazate pe aplicatia produsa (sa o botezam W). Unul din "palmasii" X, sa-l numim x_mic, (ce nu are nici o legatura cu departamentul Y, directa ori indirecta) se apuca sa scrie in timpul liber o aplicatie bazata pe sistemul W. Gaseste o dupa-amiaza libera in care scrie un mic softulet care verifica munca colegilor lui (astfel incat sa-si dea seama daca o "freaca" sau nu :)). Desi departe de a fi perfect si fara a fi "promovat", softuletul se raspandeste "subversiv" pe la majoritatea celorlalti "palmasi". Trece o saptamana si softuletul pare a da erori. x_mic isi cere scuze, se duce acasa cu coada intre picioare si se apuca sa faca verificari. In urma carora realizeaza cu mirare (sau poate nu) ca nu era vina softuletului ci a sistemului W, ce dadea rateuri la greu (in sensul ca un "palmas" a_mic poate fi penalizat (financiar) pentru eroarea comisa de fapt de un alt palmas b_mic). Probabil ca x_mic se va duce la seful lui, X_mare, pentru a-i comunica buba. Acesta la randul lui le va comunica celor de la Y despre eroarea aparuta. Probabil va trece cel putin o luna si va aparea un patch. Speram, noi "palmasii" :)
(Pariu: nici un membru al Y nu va veni la x_mic sa-l intrebe de sanatate. De fapt, x_mic s-a dus odata la seful lor, acesta la randul lui a parut interesat, dar din nefericire x_mic a avut proasta inspiratie sa-i prezinte proiectul la care se gandea si a fost total incostient cand i-a prezentat cateva din sursele scrise in Python - Acesta a fost sfarsitul discutiei - ca fapt divers, acel cod sta la baza MogNews)

Morala: Nu sunt sigur, dar sper ca atunci cand voi ajunge sa programez "pe bani" ("pentru a-mi plati facturile") sa-mi pastrez entuziasmul si creativitatea (atata cata este). Poate acesta este unul din motivele pentru care am tot amanat sa ma angajez ca programator pana acum.

Despre creativitate

2005-03-30T23:25:00.000+03:00

Tudor Galos scria la inceputul anului despre creativitatea programatorilor romani:

Traim într-un paradox. Noi românii avem programatori buni, foarte buni, cotati bine pe piata internationala a muncii, multi programatori români au ajuns în Microsoft, Cisco si alte companii importante. Totusi pâna acum în România nu am auzit decât de foarte putine proiecte noi, care sa solutioneze o problema clara de business. În afara de succese cum ar fi programul e-Guvernare, e-Licitatie, portalurile Siveco (toate cu suportul Guvernului) si alte câteva, în rest aud doar ERP-uri, aplicatii financiare, baze de date si web design (celebrele insertii în CV-uri: PHP/MySQL).

Trecand peste unele mici neintelegeri ("Cine scrie PHP si MySQL nu e programator. E designer." - am scris si scriu php si cod SQL si nu sunt in stare sa umblu cu un Photoshop, desi mi-as dori sa pot), in esenta are dreptate. Si din pacate, din punctul meu de vedere iesirea din aceasta situatie este destul de departe. E greu sa lasi deoparte un job php-mysql de 300-400 US$ si sa iti dedici timpul implementarii "marii idei" pe care toti dintre noi o avem, atunci cand majoritatea programatorilor romani de 24-30 ani (varsta la care se presupune ca ai energia si entuziasmul sa investesti intr-unul din visele tale) stau impreuna cu prietena sau nevasta intr-o garsoniera sau un apartament de doua camere (120-170 US$ chirie pe luna + 150 - 250 US$ reprezetand lumina+gaze+telefon+intretinere+internet + ~100$ pusi deoparte in fiecare luna pentru a indrazni sa aplice pentru un credit ipotecar), in general ceea ce vad in jurul lor nu se apropie nici pe departe de meritocratie, si prin urmare slabe sanse ca o idee, oricat de brilianta, sa le confere acel "competitive edge" din moment ce adversarii pot umbla oricand la arbitru (a se vedea "faimoasele" licitatii in urma carora au fost assignate proiectele enumerate de Tudor), si le va fi cu atat mai greu sa devina "creativi" si sa lase la o parte "cantitatea" din moment ce sistemul de invatamant ce i-a produs tocmai pe asta pune accentul.

Programare web si Python

2005-03-28T23:42:00.000+03:00

Foarte interesant postul lui Ian Bicking: Why Web Programming Matters Most.

But then I'm a web programmer because I think it's the most important and empowering development environment of our time -- it has been for at least the last five years, and I'd be surprised if that didn't stay true for at least the next five years.

And Python could have been PHP. We could have seen that kind of growth. But we didn't, because there has been and continues to be a bunch of little things that make Python annoying to use and get started with for web programming. But it's not all over -- PHP 5 is barely catching up to Python's features from 10 years ago. There's a lot of room for a better language to take its place.

Stiu ca "web-ul nu e totul", dar la ora actuala reprezinta entry point-ul pentru din in ce mai multa lume care se apuca "sa scrie cod" pentru prima oara. Si sunt sigur ca daca s-ar apuca sa scrie primele trei pagini dinamice in Python si nu in PHP, cu timpul si pe masura ce evolueaza le va fi din in ce mai greu sa nu foloseasca Python chiar si pentru programele ce nu au legatura cu web-ul.

Closures si Lisp

2005-03-25T15:34:00.000+02:00

Citesc Programare in LISP, de Stefan Trausan-Matu.
Nu mi s-a mai intamplat de mult ca ceea ce citesc sa mi se para "frumos" (stiu, e un cuvant mare :)), si nici pe departe nu m-as fi asteptat ca acest lucru sa mi se intample in cazul unei carti IT.
Insa trebuie sa admiri "frumusetea" LISP-ului din moment ce e capabil de asa ceva:

> (setq m (let ((x 1)) #'(lambda()(setq (1+ x)))))
> (funcall m)
2
> (funcall m)
3

Nu ma intrebati de ce mi se pare ca e "frumoasa" constructia de mai sus, n-as putea spune, insa incep sa cred din ce in ce mai mult in "the quality without a name", cum o numea Christopher Alexander (via Richard Gabriel - Patterns of Software (PDF))

Croquet

2005-03-23T18:31:00.000+02:00

Via Titus Brown am ajuns la Croquet. De acord partial cu remarca "The site is vague and general to the point of drooling idiocy" (facuta de Titus), dar dupa ce am citit asta am inceput sa ma simt ca unul dintre tipii aceia ce stau inlantuiti in pestera si se minuneaza de umbrele de pe pereti, in timp ce afara sub lumina soarelui "iluminatii" se ocupa de lucruri serioase ("Julian and his team weren’t building some nameless data-mining or e-business dotcom; they were building a world that would parallel our own.")

Feed-uri RSS pentru rezultatele cautarii pe MogNews

2005-03-22T13:30:00.000+02:00

Am adaugat si feed-uri RSS pentru rezultatele cautarii pe MogNews.

Rezultatele cautarii pentru Basescu de exemplu se pot obtine si prin urmatorul feed: http://maglina.no-ip.org/news/rss.py/rss?query=basescu

Rezultatele cautarii pentru Basescu Tariceanu (toate articolele in care sunt mentionati Basescu si Tariceanu) pot fi obtinute si prin feedul http://maglina.no-ip.org/news/rss.py/rss?query=basescu+tariceanu

In general, daca doresc sa caut ceva, feedul corespunzator se obtine adaugand dupa 'http://maglina.no-ip.org/news/rss.py/rss?query=' acel 'ceva', deci http://maglina.no-ip.org/news/rss.py/rss?query=ceva

Daca vreau sa caut dupa doi sau mai multi termeni (pana in cinci), sa zicem "ceva1", "ceva2" si "ceva3", feedul rss se obtine adaugand la 'http://maglina.no-ip.org/news/rss.py/rss?query=' sirul de caractere 'ceva1+ceva2+ceva3', obtinandu-se
http://maglina.no-ip.org/news/rss.py/rss?query=ceva1+cev2+ceva3

Sper sa fie de folos.

Feed-uri RSS pentru categoriile de pe MogNews

2005-03-22T00:43:00.000+02:00

Asa cum am promis, am inceput sa mai adaug diferite feed-uri pentru MogNews. Pentru moment am mai adaugat feed-uri pentru fiecare categorie, astfel:

International : http://maglina.no-ip.org/news/rss.py/rss?categorie=1
Politica : http://maglina.no-ip.org/news/rss.py/rss?categorie=2
Economie : http://maglina.no-ip.org/news/rss.py/rss?categorie=3
Stiinta/Tehnica : http://maglina.no-ip.org/news/rss.py/rss?categorie=4
Sport : http://maglina.no-ip.org/news/rss.py/rss?categorie=5
Cultura : http://maglina.no-ip.org/news/rss.py/rss?categorie=6

Mentionez ca impartirea pe categorii se face automat, in urma unui "proces de invatare". Multi dintre voi s-ar putea intreba de ce sunt atat de putine articole la Stiinta/Tehnica. Raspunsul este ca la inceput a trebuit sa furnizez pentru fiecare categorie cate un numar de articolele de invatare ("baza de cunostinte"), de preferat cat mai mare. Atunci cand un articol nou intra in sistem si se pune problema carei categorii ii apartine, fiecare categorie compara elementele definitorii ale articolului in cauza cu articolele din baza sa de cunostinte, si daca rezultatul compararii e mai mare decat o anumita valoare prag atunci articolul are sanse mari sa apartina acestei categorii. Problema este ca pentru majoritatea categoriilor am reusit sa formez o baza de cunostinte de cate 150-200 de articole, insa pentru Cultura si mai ales pentru Stiinta/Tehnica mi-a fost mai greu la inceput si de atunci am tot amanat-o.

Maine dimineata (miercuri) sper sa adaug feed-uri rss si penru rezultatele cautarii.

PS: Problema impartirii pe categorii (text categorization) este in realitate putin mai complexa, gasiti o colectie de titluri aici

recomand mai ales Fabrizio Sebastiani: A Tutorial on Automated Text Categorisation

si Improving text categorization methods for event tracking

RSS pentru MogNews

2005-03-21T12:27:00.000+02:00

Am adaugat si feed RSS pentru MogNews, accesibil aici.

Deocamdata am adaugat RSS pentru prima pagina, ce prezinta cele mai importante 15 subiecte ale zilei. Sper ca in maxim doua-trei zile sa adaug cate un feed RSS si pentru fiecare categorie (Economie, Sport, Politic, etc), ca si pentru rezultatele cautarii, la fel cum face MSN Search de exemplu.

Inca nu am apucat sa vorbesc pe larg despre MogNews, cand o sa am mai mult timp liber o sa scriu o serie de posturi despre cum l-am construit si cam ce sta in spatele lui. Pe scurt, toata ideea a plecat de la un parser ce colecta articolele de pe paginele principalelor cotidiene, dupa care a urmat impartirea articolelor in clustere in functie de gradul de asemanare dintre ele si pasul urmator a fost impartirea in categorii (bazata in principal pe k nearest neighbor)

14% dintre programatori folosesc Python

2005-03-19T02:20:00.000+02:00

Stephan Deibe (omul din spatele pythonology.org):

InfoWorld tells us that 14% of all programmers use Python, up 6% from the previous year. This almost doubles the number of Python programmers world-wide. Microsoft and Google are providing two out of three keynotes at the upcoming PyCon conference.

Sunt foarte curios (si interesat :) ) cate povesti de succes Python exista in .ro. Am colegi de facultate (A&C, Bucuresti) care nu stiu nici macar sa spell-uiasca "python", dar in schimb la servici cunosc un absolvent de "umanioare" ce s-a jucat cu python si a produs acest site

2005-03-18T01:31:00.000+02:00

Mea culpa, dupa indelungi peregrinari am ajuns si aici: rss-ul gecad, care desigur ca sarea in ochi de pe prima pagina, problema e ca eu intrasem direct aici urmarind un link de pe un site extern.
Altadata am sa fiu mai atent. Asta nu face mai putin adevarat citatul de la A9 OpenSearch.

2005-03-18T00:00:00.000+02:00

In continuarea ultimului post, via jeremy zawodny am ajuns la A9 OpenSearch si la acest paragraf:

Many sites today return search results as a tightly integrated part of the website itself. Unfortunately, those search results can't be easily reused or made available elsewhere, as they are usually wrapped in HTML and don't follow any one convention. OpenSearch offers an alternative: an open format that will enable those search results to be displayed anywhere, anytime. Rather than introduce yet another proprietary or closed protocol, OpenSearch is a straightforward and backward-compatible extension of RSS 2.0, the widely adopted XML-based format for content syndication.

Cam acelasi lucru ma chinuiam si eu sa-l spun, si in parte incerc sa-l fac in ceea ce priveste stirile prin MogNews.

I'm sick de atata "Codul pe care trebuie sa il utilizati este"

2005-03-17T08:22:00.000+02:00

Uneori stau si ma intreb cum se face ca in era xml-ului, rss-ului etc. pe site-ul unei companii al carui produs de top a fost cumparat cu mare tam-tam de catre baietii din redmond pot gasi celebra expresie "Codul pe care trebuie sa il utilizati este", urmat de un snippet de JavaScript ce ma trimite la un script PHP cu o droaie de parametri specificati in URL (a se vedea aici)
Asta inseamna ca sunt fortat sa folosesc culorile si numerele de rezultate pe care sunt lasat "sa le aleg". Dar sa zicem ca eu nu vreau sa afisez linkurile unul sub altul, sau poate nici chiar unul dupa altul, sau poate vreau ca fiecare link sa aiba o culoare diferita. De ce ar trebui sa-mi ordonez site-ul in functie de deciziile de design impuse de un alt website? De ce odata cu informatia ce imi este furnizata si pe care am cerut-o in prealabil trebuie sa "inghit" si junk-ul aditional? Ma opresc aici deocamdata, caci despre subiecte de genul asta o sa mai tot vorbesc.

2005-03-17T08:19:00.000+02:00

In blogul asta se va vorbi cel mai probabil despre python, information retrieval, xml, php, AI.