Sunday, August 23, 2020

Școli din România - Rezultate examen evaluare națională 2020

 Anul trecut prezentasem un mic proiect în care afișasem pe o hartă notele la Examenul de Evalure Naționala 2019. Ei bine și în vara aceasta am găsit niște resurse de timp și de răbdare pentru a importa/procesa datele pentru Examenul de Evalure Naționala 2020, rezultate care pot fi vizualizate la acest url: https://mihaitc.github.io/scoli/

Școli București 2020 - Evaluare Națională
Școli București 2020 - Evaluare Națională

Modul de funcționare al site-ului/proiectului a rămas in foarte mare parte același, singura adăugire e un selector de ani care permite alegerea uneia dintre cele două sesiune de examene incluse in proiect: 2020 sau 2019. 
În capul meu când am postat anul trecut despre acest proiect erau diverse planuri de "analiză" a datelor de acolo, analize care ar fi trebuit să se concretizeze cu cel puțin câteva posturi pe acest blog. Din păcate m-am luat cu altele și nu am pus nimic în scris, dar așa, rapid, las aici o încropeală (sau un "mash-up", ca să sune mai profesionist in engleză) a rezultatelor din București din 2020 și 2019 puse unele lângă altele. 
Școli București - 2020 vs. 2019
Școli București - 2020 vs. 2019

În partea din stânga a imaginii sunt incluse rezultatele din 2020, iar în partea din dreapta cele din 2019. Cu roșu sunt afișate școlile cu note sub media pe oraș, cu verde cele peste medie. 
După cum se poate vedea situația a rămas "stabilă" de la an la an, zonele orașului marcate cu roșu în 2019 ca având școli sub medie cu roșu au rămas marcate și in 2020. E vorba aici mai ales de Rahova-Ferentari-Berceni, dar și de Pantelimon-23 August, Colentina-Tei și o parte din Bucureșii Noi cu Giuleștiul de peste liniile de tren. Recunosc că nu prea am urmărit dezbaterile de idei din jurul alegerilor locale care sunt foarte aproape, dar din puținul pe care l-am prins din zbor aproape mai nimic (și mai ales nimeni) nu menționa aceste, hai să le spunem pe nume, inegalități sociale dintre cartiere/zone ale orașului. 
Din ce m-am "jucat" eu un pic cu datele și pentru alte zone/orașe din restu țării pot spune că situația nu este unică pentru București, i.e. acele inegalități dintre zone (ale unui oraș, județ sau chiar regiuni) pare că se mențin de la an la an. Știu ca până la urmă ce scriu eu aici sunt lucruri deja știute la nivel principial, dar parcă e altfel când vezi cu ochii tăi datele care le confirmă. 
Din fericire am văzut și câteva exemple pozitive, cum ar fi școli sau chiar micro-zone din rural care au reușit să rămână "pe verde" de la an la an, chiar și în comparație cu urbanul din "vecinătăți", semn că acolo sunt niște oameni care știu să-și facă treaba cu resursele (mi le imaginez limitate) de care dispun, și poate că munca acelor oameni și felul în care lucrează și în care iși fac treaba ar trebui studiate și implementate la nivel mai larg. 
Ca încheiere, trebuie să mai spun că din cauza relativ noilor reglementări legate de protecția datelor cu caracter personal nu voi mai putea "implementa" pentru 2020 un gender-map așa cum am făcut pentru 2019, și asta pentru că numele participanților la examen au fost anonimizate. Asta este, poate se vor gândi cei de la Minister să facă/implementeze ceva asemănător, deși daca nu au făcut-o în nici unul din cei aproape 20 de ani cu Capacități și Evaluări Naționale nu am prea mari speranțe că vor începe să o facă de acum încolo.  

Friday, March 27, 2020

Update la heatmap-ul cu prezența Poliției in București

De când am scris ultimul post și până acum au apărut diverse evenimente interne și internaționale, cel mai important fiind desigur pandemia care ne ține pe toți stressați și în casele noastre. Pentru a ajuta munca forțelor de ordine cei de la Waze pare că nu mai au disponibilă opțiunea cu afișatul forțelor de Poliție, cel puțin dacă e să ma iau după datele colectate recent de micul script din spatele hărții și după știri ca aceasta (articol in franceză, dar se înțelege).

Așa că cel mai probabil heatmap-ul prezenței forțelor de Poliție de aici va rămâne cu datele cele mai recente "blocate" la ziua de astăzi, 27 martie, dar logic că e de înțeles acțiunea celor de la Waze și sper că și acest pas va ajuta cumva la încetinirea creșterii numărului de cazuri.

Din fericire se pare ca accidentele încă mai sunt publicate, iar pentru ele, cum am menționat și în postul anterior, există un heatmap aici. Avem chiar și o hartă punctuală cu accidentele din București la această pagină.

Lucrez în timpul ăsta și la diverse statistici privind numărul de accidente. Aici de exemplu pot fi văzute statisticile zilnice ale accidentelor din București de la începutul anului până acum, e interesant cum de cam vreo săptămână se poate vedea clar in cifre scăderea traficului prin intermediul scăderii numărului de accidente zilnice. Secțiunea aceasta nu este încă terminată 100% așa că cel mai probabil voi reveni cu un post separat și dedicat de îndată ce voi fi mai mulțumit de cum arată totul. 

Sunday, February 02, 2020

Heatmap pentru prezența Poliției in București

Acum destul de mulți ani realizam o hartă a infracțiunilor din București, din dorința încă de pe atunci de a crește "vizibilitatea" orașului și a lucrurilor care au legătură cu orașul (din păcate acel proiect este pentru moment off-line, o să încerc să-l readuc la viață cât de curând, ar fi interesant de văzut care erau zonele "infracționale" ale orașului în 2006-2007 în comparație cu acum, când majoritatea dintre ele s-au gentrificat). Între timp am mai lucrat la o hartă a anilor de construcție a clădirilor din București sau la o altă hartă a proprietăților evreiești naționalizate în 1948, cam din aceleași motive, și anume pentru a ajuta un pic cu "scoaterea la lumină" a lucrurilor care țin de București, nu contează dacă din trecut sau din prezent. Într-un post de acum ceva ani numeam dorința asta de scoatere la lumină drept "arheologie urbană", în principiu și acum cred în continuare în acest "concept", deși recunosc că este un pic cam pompos.

Ceea ce mă aduce la cel mai recent proiect de-ale mele, și anume o hartă de tip heatmap pentru prezența mașinilor de Poliție în București. Datele sunt luate printr-un script la intervale regulate de pe site-ul Waze, sunt un pic "procesate" extra pe partea de server pentru a evita duplicatele și înregistrările care cel mai probabil nu sunt relevante, după care sunt afișate pe o hartă a Bucureștiului în format de tip heatmap.

De la început țin să avertizez că cel mai probabil e de preferat să vă uitați la această hartă de pe un desktop, teoretic lucrurile ar trebui să meargă și de pe mobil sau de pe tabletă dar nu știu cât de multe detalii pot fi "ghicite" de pe aceste dispozitive de afișare mai mici.

Am ales să afișez datele doar pentru ultimele 30 de zile. Se poate realiza o filtrare dupa diverse intervale orare (ex: orele 6 - 9 dimineața), după tipul zilei (weekend sau zi din cursul săptămânii) sau după numărul de zile din trecut (ex: înregistrările din ultimele 3 zile). Logic, se poate folosi și o combinație de filtre, cum ar fi de exemplu harta tuturor înregistrărilor din timpul săptămanii dintre orele 6 și 9 dimineața (practic harta aceasta afișează prezența poliției in timpul rush-hour-ului de dimineață).

Nu o să mă hazardez să trag prea multe concluzii, doar că în principiu pare că Poliția își face treaba din punct de vedere al prezenței pe bulevardele și străzile Bucureștiului, în sensul că cele mai  circulate și aglomerate intersecții din oraș sunt "roșii", i.e. prezența Poliției e destul de puternică, mă refer la Piața Universității, zona Pieței Unirii, Piața Romană etc.

Ar fi totuși câteva lucruri interesante de remarcat, cum ar fi faptul că pare că Bulevardul Magheru și strada Buzești sunt mai mult "băgate în seamă" de către Poliția Rutieră comparativ cu Calea Victoriei, probabil pentru că pe aceasta din urmă mașinile Poliției nu prea au unde să stea să "aștepte" (în mare parte și din cauza pistei de biciclete).

Prezența Poliției Rutiere pe Magheru, Buzești și pe Calea Victoriei

Nu prea am identificat "speed traps" evidente, cel mult două care au ieșit cât de cât in evidență. Prima dintre aceste "curse" este zona Splaiului Unirii de dincolo de târgul de mașini de la Vitan, înspre ieșirea din oraș, o zonă cu limită de viteză 60 de km/h (dacă nu mă înșel), fără clădiri nici în stânga,  nici în dreapta, și cu toate astea cu o prezență a Poliției Rutiere destul de puternică.

Prezența Poliției Rutiere în zona Splaiul Unirii - Vitan

A doua asemenea zonă aș putea spune că am identificat-o pe bulevardul Vasile Milea, la coborârea de pe Podul Basarab, o zonă, la fel, fără clădiri rezidențiale și unde mulți șoferi au tendința de a veni "lansați" de pe pod.

Prezența Poliției Rutiere pe bulevardul Vasile Milea

Am început să colectez date și pentru accidentele din București, probabil că voi realiza niște hărți asemănătoare cu acestea și în ceea ce privește accidentele. Și mai importante (cel puțin din punctul meu de vedere) sunt datele pentru Drumul Național 7 porțiunea Pitești - Sibiu, i.e. Dealul Negru + toată Valea Oltului, zonă pentru care deasemenea am început să colectez date în ceea ce privește accidentele, date pe care le voi publica odată ce voi fi "reușit" să strâng un numar relevant de înregistrări. Zic că mi se par și mai importante acele date pt DN7 pentru că dacă până acum am fi avut deja construită autostrada Pitești - Sibiu probabil acea hartă a accidentelor de pe Valea Oltului ar fi fost mai mult goală, pe când din ce pot vedea din datele culese până acum realitatea de acum (i.e. fără autostrada, toată lumea se inghesuie pe Valea Oltului, turisme cu TIR-uri la grămadă) e cu totul alta.

Sunday, January 26, 2020

Școli din România - Împărțirea notelor fete vs. băieți la examenul de evaluare națională 2019

În ultimul post am scris despre un mini-proiect de-ale mele în care am încercat să pun pe hartă notele de la Evaluarea Naționala 2019, în felul acesta încercând să-mi aduc și eu mica mea contribuție la nesfârșitele discuții legate de starea educației de la noi. Între timp au apărut și rezultatele ultimelor teste PISA, așa că discuțiile au devenit și mai aprige și mai apocaliptice chiar.

Așa că pentru a mai pune și eu niște paie pe foc mi-am zis să mai aprofundez un pic datele deja colectate și să fac niște hărți cu împărțirea notelor de la Evaluarea Națională 2019 pe sexe, i.e. notele luate de fete versus notele luate de băieți. Din câte știu eu mai nimeni nu a făcut încă la noi astfel de statistici, chiar daca diverse universități și ONG-uri zic ca se ocupă de "gender studies" iar inegalitatea dintre sexe a devenit din ce în ce mai mult subiect de discuție. Cum ar veni educație combinată cu "gender studies", ar trebui să-mi dau singur un premiu de participare la discuțiile relevante ale timpurilor noastre :)

Revenind la lucruri puțin mai serioase, adică la proiectul în sine, el poate fi accesat la această pagină, unde se poate vedea diferența notelor fete vs. băieți la nivelul orașului București (cu roșu sunt școlile unde fetele au avut media mai mare, cu albastru școlile unde băieții au avut note mai mari). După cum se poate observa în București  fetele au fost peste băieți, cu o diferență de cam jumătate de punct în favoarea lor. Dacă se face filtrarea rezultatelor dupa examenul la limba română se poate vedea că diferența e și mai mare în favoarea fetelor, de 70 de sutimi (0.7 puncte), în timp ce la matematică lucrurile sunt mai apropiate, fetele fiind cu doar 15 sutimi peste băieți.

Desigur că se pot vedea datele și la nivelul întregii țări, unde tot fetele sunt primele, cu aproape 60 de sutimi peste, la limba română avand aproape un punct în favoarea lor (92 de sutimi), iar la matematică având 24 de sutimi peste băieți. Foarte interesant mi se pare că și în mediul rural fetele au note mai mari decât băieții, mai exact sunt mai bune cu 75 de sutimi la "general", cu o diferență de un punct și 17 sutimi (!?!) în favoarea lor la limba română și de "doar" 33 de sutimi la matematică.

E interesant că dacă e să luăm la întâmplare un județ dintre cele așa numit "defavorizate", unde se presupune ca drepturile femeii/ale fetelor nu sunt la fel de mult respectate comparativ cu zonele să le numesc astfel "favorizate", să zicem Vaslului, chiar și acolo se poate observa cum fetele au note mai mari decât băieții, 56 de sutimi la "general", cu 92 de sutimi peste la limba română și cu 20 de sutimi mai mult la matematică. Chiar și dacă restrângem datele la zona rurală a județului Vaslui putem vedea că fetele au note mai mari decât băieții (cu 54 de sutimi), fiind cu aproape un punct (96 de sutimi) peste la limba română iar la matematică băieții apropiindu-se la doar 12 sutimi.

Extinzând un pic discuția, din câte am putut vedea până acum nu există județ în care fetele să fi avut media sub băieți, având peste tot note mai mari la limba română și fiiund un pic mai apropiate la matematică (dar diferența fiind tot in favoarea fetelor). Există chiar orașe in care la toate școlile din oraș fetele au avut medii mai mari decât băieții, cum ar fi Vasluiul și Piteștiul, și probabil că mai sunt și altele.

În statisticle mele am inclus toate județele din țară și am creat hărți separate și pentru toate orașele cu peste ~35.000 de locuitori (inclusiv pentru Caracal sau Medgidia). Pentru a decide cum să împart pe sexe numele elevilor de etnie non-română (i.e. maghiara sau turco-tătară) m-am folosit de diferitele dicționare de nume disponibile online pentru acele limbi, și am încercat să fac "matching-ul" nume-sex bazându-mă pe informațiile de acolo. Sunt conștient ca datele nu au cum să fie nicidoata 100% corecte (e posibil ca programul să fi "catalogat" un elev cu numele Denis ca fiind băiat când ea era de fapt fată, la câți elevi cu numele Ronaldo am văzut că există deja nu mă mai miră nimic atunci când vine vorba de nume), dar chiar și așa cred că datele se încadrează confortabil în marja de eroare.

Nu țin neapărat să mă hazardez în concluzii, să zic adică de ce cred eu că fetele au note mai mari decât băieții (și de ce au note și mai mari la română pe cand la matematică diferența este mai mică), am vrut doar să fac publice aceste prelucrări ale unor date deja publice sperând astfel că pe viitor discuțiile din acest domeniu se vor baza și pe lucruri mai concrete (date!) și nu doar pe expresii de tipul "mie mi se pare" sau "eu cred". În același timp sunt perfect conștient că doar datele în sine nu zic niciodata adevărul complet (de multe ori îl fac chiar și mai de negăsit), așa că cred eu că trebuie găsit un echilibru in discuțiile de genul ăsta între argumentele bazate pe date concrete și cele bazate pe "simțul comun" (ca să folosesc o bastardizare a "common sense-ului" anglofon).

Pe viitor aș vrea să extind "analiza" aceasta și la notele de la examenul de Bacalaureat, sunt curios dacă și acolo se păstrează aceeași diferență în favoarea fetelor. Din câte știu eu deja avem mai multe studente fete decât studenți băieți, ca să mă exprim astfel, așa că cel mai probabil răspunsul va fi unul afirmativ (adică: da, fetele au note mai mari decât băieții și la Bac), dar până nu vezi datele nu poți fi niciodată sigur. Ar fi fost  foarte interesantă și o extrapolare înspre "trecut" a acestei analize, pentru a vedea cum au evoluat sau nu lucrurile pe parcursul anilor, dar din păcate pe site-ul ministerului nu mai sunt disponibile notele de la examenele de evaluare națională din anii trecuți (cineva zicea că din motive de GDPR). Asta e.

Tuesday, November 05, 2019

Școli din România - Rezultate examen evaluare națională 2019

Relativ recent (mă rog, în vara aceasta) am avut reuniunea de 20 de ani de sfârșit de liceu, și pe lângă întrebările normale și recurente pe care cam toți ni le punem după astfel de întâlniri ("chiar au trecut 20 ani?", "acela chiar era fostul meu coleg X/Y/Z? să nu-l mai recunosc" etc etc) eu unul am început să-mi pun și întrebări legate de sistemul de învățământ de la noi, chiar dacă nu mai sunt direct implicat în sistem. Mai exact am început să am din ce în ce mai multe dubii legate de "costul de oportunitate" al timpului consumat pentru a învăța diverse și mult prea diverse lucruri acum 20-30 de ani, lucruri care odata trecut tot acest timp realizez ca poate nu sunt atât de folositoare (nici intelectual, nici material/pragmatic), și că poate mai bine mi-aș fi petrecut timpul acela făcând altceva, mai util pentru să-l numesc așa "intelectul" meu.

Dar odata aceste dubii aruncate rapid într-un colț (căci până la urmă ce rost mai are să mai dezbați despre chestii întâmplate sau nu acum 20-30 de ani?) s-a nimerit ca fix cam în aceeași perioada (vorbim de primele luni de vara ale lui 2019) să se susțină Examenul de evaluare națională a elevilor de clasa a 8-a, examen urmat la scurt timp după aceea de publicarea rezultatelor tuturor celor implicați (rezultatele au fost afișate pe unul din site-urile ministerului, evaluare.edu.ro/2019/). Într-un moment de "vină" cauzat de gândurile de mai sus mi-am zis că aș putea face un pustiu de bine oricui altcuiva e interesat de situația sistemului educațional de la noi dacă aș pune toate rezultatele (centralizate) pe o hartă, astfel încât cei direct interesați de "fenomen" să poate zice cu mai multă încredere unde și de ce lucrurile se mișcă bine sau rău în învățământul din România.

Așa că mare parte din timpul liber de dupa acel început de idee mi l-am petrecut la acest proiect: https://mihaitc.github.io/scoli/ , mai ales la partea de "punere pe hartă" a celor aproximativ 6000 de școli gimnaziale direct implicate în acest examen. Cam jumătate spre două treimi din ele au fost cât de cât ușor de poziționat pentru ca se găseau fix cu același nume ca cel afișat pe site-ul ministerului și in Google Maps, așa că am putut prelua mai mult sau mai puțin elegant (dar automat) datele de geolocație pentru acele școli din hărțile Google, problema a fost pentru restul de școli, unde a trebuit să mă descurc mai mult ochiometric, folosind imaginile satelit ale aceluiași Google Maps. Chiar și așa, am reușit până la urmă să o duc la capăt și sa poziționez toate școlile participante la examenul de evaluare.

În schimb preluarea și prelucrarea datelor (adică a notelor) de pe site-ul ministerului a fost o muncă destul de rapidă, iar la partea de implementare tehnică propriu-zisă am zis să nu mă complic prea mult și să afișez o simplă hartă cu un info box in partea de stânga jos (conținând numele locației selectate, nota medie pentru locația in sine, numărul de școli și de elevi asociați acelei locații), posibilitatea de a selecta notele aflate sub sau peste media locației respective (opțiune care se află într-un meniu în dreapta sus) plus opțiunea de a schimba propriu-zis locațiile și de a alege între rural și urban pentru locațiile de tip județ (sunt niște select-box-uri pentru așa ceva in dreapta jos).

Locațiile pomenite mai sus conțin de fapt întreaga listă de județe plus toate (sau aproape toate) orașele țării cu mai mult de 35.000 de locuitori. Se poate desigur selecta și România (i.e. intreaga țară) ca locație, ca aici: https://mihaitc.github.io/scoli/romania/#.

Acum, pentru a veni și cu niște exemple de link-uri concrete, cel mai la îndemână și probabil cel mai interesant este cel cu rezultatele pentru București (link-ul aici: https://mihaitc.github.io/scoli/bucuresti/). Am colorat cu verde școlile care au avut nota medie peste media la nivel de București, cu roșu pe cele aflate sub medie. Intensitatea culorilor crește sau descrește în funcție de distanța față de notia medie la nivel de locație selectată: verde intens semnifică notă medie mare pentru acea școală comparativ cu locația selectată (oraș, județ sau țară), roșu intens semnifică o notă medie mult mai mică. Mărimea cerculețelor e relativ proporțională cu numărul de elevi asociați fiecărei școli. Cum spuneam, pot fi deasemenea selectate doar școlile aflate peste medie (aici) sau cele aflate sub medie (aici).

Alt exemplu interesant sunt județele, unde există și opțiunea de a alege locațiile doar de tip urban sau doar de tip rural (iar pentru fiecare dintre aceste opțiuni există în continuare opțiunea de a afișa notele aflate sub sau peste media locației). Avem de exemplu județul Timiș (https://mihaitc.github.io/scoli/timis/), pentru care putem afișa școlile doar din mediul urban (https://mihaitc.github.io/scoli/timis_urban/) sau doar pe cele din mediul rural (https://mihaitc.github.io/scoli/timis_rural/). Foarte interesantă pentru școlile din mediul rural mi se pare opțiunea de afișare a notelor aflate sub sau peste medie (aici notele peste medie, aici notele sub medie), pentru că se pot vedea destul de clar diferențele dintre zona centrala a județului, mai bine dezvoltată, unde predomină notele peste medie, și zonele de Est și de Vest, unde predomină notele sub medie).

Obervații asemănătoare se pot face despre multe alte județe și localități (de exemplu județul Constanța rural are note mai mici în zona non-litorala, cum se poate vedea aici, pe când zona litorala se descurcă mult mai bine, cum se poate vedea aici), dar post-ul acesta a ajuns deja destul de lung și de stufos așa cum este, poate nu ar trebui să-l mai aglomerez cu alte nenumărate link-uri și exemple.

Oricum ar fi, datele văzute așa la o primă vedere mie unuia mi se par foarte, foarte interesante. În primul rând se vede clar decalajul la nivel educațional dintre urban și rural. E de ajuns să selectăm școlile din România care se află peste medie (ca aici) pentru a vedea că mai toate punctele de pe hartă corespund orașelor. Aceeași discuție se repetă la nivel de județe, de exemplu școlile din județul Iași care au luat note peste media județului se află aproape toate în orașe (cum se poate vedea aici).

Chiar și așa, și comparația diverselor zone și micro-zone rurale între ele este foarte interesantă, pentru că harta asta m-a făcut să-mi dau seama că nu toate zonele rurale sunt la fel din punct de vedere al dezvoltării, chiar dacă se află în același județ. La modul ideal te-ai aștepta ca la nivel de județ notele medii să fie distribuite relativ uniform în teritoriu, cum ar veni să nu existe zone/micro-zone având constant note peste sau sub medie. Dar exemplele de mai sus cu județele Timiș și Constanța vin să dărâme această ipoteză, și ne arată că există într-adevăr zone/micro-zone cu viteze de dezvoltare diferite în cadrul acelorași județe.

Din punctul meu de vedere acesta e un rezultat destul de interesant, căci dacă până acum s-a vorbit și s-a pus mai mult accentul pe diferențele dintre diversele zone mari geografice ale țării între ele (Transilvania vs Muntenia vs Moldova vs Banat), foarte rar spre mai deloc din câte știu eu au fost semnalate aceste diferențe micro-zonale de care am pomenit mai sus.

Și pentru că nu mă pot abține o să mai dau două asemenea exemple: Dâmbovița rurală cu note peste medie (aici) vs Dâmbovița rurală cu note sub medie (aici), de unde se poate vedea că zona de Nord a județului (cea deluros-montană) este mai dezvoltată din punct de vedere educațional decât zona de Sud, in majoritar de câmpie, și Sibiul rural cu note peste medie (aici) vs Sibiul rural cu note sub medie (aici), de unde se poate vedea că zonele din Sudul județului stau mai bine în comparație cu zonele din Centru și Nord, de unde au plecat sașii.

Ca încheiere sper că aceste date vor fi de folos celor interesați de sistemul educațional de la noi și nu numai, căci (așa cum am zis mai sus) cred eu că în multe din aceste date se pot "ghici" destul de multe tendințe de dezvoltare sau non-dezvoltare a zonelor din România. Asta până a ajunge la analiza în detaliu a hărții pentru București, unde se poate vedea cum multe școli de la periferie stau la fel de prost ca școlile care stau prost în mediul rural (nemaivorbind de comparația cu școlile bune din mediul rural, cu atât mai puțin cu școlile bune din mediul urban). Din păcate nu am văzut pe mai nimeni menționând in spațiul public acest adevăr, și anume că in multe zone din Ferentari sau de la margine de Colentina sau de Rahova se face școală la fel de prost ca în multe sate cu educație deficitară din România. Există niște eforturi punctuale (de altfel foarte admirabile) venite  din partea anumitor reprezentanți ai societății civile, dar la nivel sistemic/strategic/holistic/nu-știu-cum-să-i-mai-zic lucrurile sunt lăsate în coadă de pește, adică la voia întâmplării. Cu timpul aceste dezechilibre educaționale se vor translata într-un și mai mare dezechilibru la nivel societal-economic (pe principiul "ai carte, ai parte") și uite așa vom avea de-a face cu o comunitate urbană la nivel de București și mai fracturată.

Județul Timiș rural - școlile peste medie

Județul Timiș rural - școlile sub medie


Județul Constanța - școlile peste medie

Județul Constanța - școlile sub medie

Sunday, May 01, 2016

Monument istoric disparut: Moara Varthiadi din Calugareni, Giurgiu

In ultima vreme m-am tot apucat de mai multe proiecte, unele dintre ele blocate prin diverse stadii, multe dintre ele ramase  doar la stadiul de idei, dar si unele care m-au facut sa ies din fata calculatorului si sa fac diverse plimbari prin jurul Bucurestiului.

Unul dintre aceste proiecte are de-a face cu fotografierea morilor de macinat grane care inca se mai gasesc prin satele din  Campia Romana, cu datare de preferat  din perioada interbelica sau chiar antebelica. Google StreetView e o unelta destul de folositoare pentru a gasi parte din aceste mori, dar la fel de folositoare sunt si listele cu monumentele istorice protejate, printre care se afla incluse si cateva mori.

Asa ca intr-una din zilele de weekend ale acestei primaveri am zis sa ies sa fotografiez cateva din morile de pe langa Bucuresti. Uitandu-ma la judetele care se invecineaza cu  Bucurestiul am zis ca Giurgiu ar fi o idee buna, asa ca am cautat lista monumentelor istorice din judetul Giurgiu (varianta cea mai recenta, din 2015, o puteti gasi in format PDF aici, varianta mai usor parsabila de pe wikipedia o puteti gasi aici). In aceasta lista se poate gasi, trecut sub codul LMI GR-II-m-B-14956, un monument istoric cu numele de Moara Varthiadi, moara datata la inceputul secolului al XX-lea si localizata in satul Calugareni, cam la jumatatea distantei dintre Bucuresti si Giurgiu.

Bucuros ca nu trebuie sa fac prea mult drum pana acolo ma pun pe treaba si incep cu o mica documentare. In primul rand, sa aflu exact unde anume in satul Calugareni se gaseste aceasta moara. In lista monumentelor istorice apare aceasta mentiune: "Pe Neajlov, langa podul dinspre Hulubesti", si uitandu-ma pe Google Maps observ ca exista un singur pod in Calugareni peste Neajlov (daca as fi mai priceput la facut glume ar trebui acum sa adaug ceva de dintii lui Sinan Pasa si de aliteratiile din poeziile lui Cosbuc, dar nu sunt bun la glume, asa ca o lasa balta :) ).

Cautand un pic mai mult mai gasesc si aceasta informatie: "La aceste informaţii se adaugă existenţa pe teritoriul comunei, în prezent, a altor două monumente istorice legate de familia Varthiadi, respectiv conacul Varthiadi (sec. XIX), situat la 480 m nord de Biserica de lemn, lângă pădure, care a funcţionat o perioadă, după 1989, ca grădiniţă, azi fiind lăsat în paragină şi Moara Varthiadi (sec. XX), situată la 380 m vest de Biserica de lemn, pe Neajlov, lângă podul dinspre Hulubeşti." asa ca acum aproape ca stiu cam sigur unde as putea gasi moara, fara sa fie nevoie sa intreb pe nimeni de prin sat. Dar doar ca sa fiu sigur ma apuc sa fac si un pic de explorare pe ulitele satului folosind Google StreetView. Nu gasesc nimic, dar imi zic ca probabil masina Google nu a trecut prin fata morii.

Asa ca venind weekend-ul ma sui in masina si ma pun la drum. Ajuns la Calugareni fac dreapta in dreptul primariei, cum vazusem pe Google Maps, si o iau inainte, spre podul de pe Neajlov. Trec peste pod, se termina satul, nici urma de moara. Intorc masina, intru din nou in sat si o iau pe o alta ulita. Dupa o suta-doua de metri ajung in acest loc (link Google StreetView), al carui screenshot de pe StreetView il puteti vedea mai jos

 

Pe acea placuta metalica scrie "Monument istoric". Vazand ca ma aflu pe malul Neajlovului, cam in locul unde ar fi trebuit sa fie moara, ca in fata mea se afla o mica movila de daramaturi peste care deja crescuse iarba si ca nici urma de vreo cladire care sa semene cu o moara, incep sa am o presimtire, mai degraba proasta. Spre norocul meu chiar atunci a trecut pe acolo o doamna sateanca si pensionara (judecand dupa varsta) pe care o intreb daca nu cumva acolo fusese o moara. Raspunsul doamnei satence, scurt si la obiect: "A fost, nu mai este".

Asa ca morala povestii nu stiu care ar trebui sa fie.

Unu, ma intreb cum e posibil ca un momument istoric sa dispara pur si simplu, desi el teoretic ar trebui sa fie cat de cat protejat, aflandu-se pe lista si asa mai departe. Te gandesti cu interes (sau cu groaza) la celelalte monumente istorice demne de numele asta care nu au avut "norocul" sa intre pe lista de monumente protejate si care cu atat mai putin ar avea vreo sansa in caz ca cineva le-ar pune gand de demolare.

Si doi, nu inteleg cum un monument care nu mai exista fizic de cel putin 4 ani poate ramane in continuare in lista monumentelor protejate. Chiar nimeni de la directiile judetene de cultura (sau oricine e repsonsabil de asa ceva) nu le verifica anual? Si daca nu anual, nici macar o data la doi-trei ani? Zic ca moara e demolata de cel putin 4 ani pentru ca in screenshot-ul de mai jos se poate vedea ca masina Google StreetView trecuse totusi prin fata morii in Octombrie 2012,  dar din pacate din moara nu mai ramasese decat o gramada de moloz.










Mai jos sunt si doua poze facute  de mine la fata locului, cu telefonul, in Aprilie 2016:
















La fel nu am nici o idee despre cum ar trebui sa inchei. Poate dorindu-mi ca pe viitor sa nu mai dau peste gramezi de moloz in locurile unde ar trebui sa gasesc monumente protejate.

Thursday, July 02, 2015

Strazile cu piatra cubica din Romania



A trecut mai mult de un an de la ultimul post (imi tot zic sa scriu aici mai des), dar cel putin am reusit sa termin intre timp un proiect care statea de mult pe lista mea de "to do" :) Mai exact e vorba despre maparea strazilor cu piatra cubica din Romania, cam toate pe care le-am putut gasi eu. Sa las aici si URL-ul catre proiect in clar, pentru cine vrea sa dea copy-paste:
http://imo.maglina.ro/piatracubica/

Mai multe despre ce si cum puteti citi pe paginea Despre de pe site, dar in mare ideea mi-a venit cand la un moment dat mi-am dat seama ca parca nu mai vad in jurul meu atat de multe strazi pavate cu piatra cubica, cum una cate una parca toate stradutele erau brusc asfaltate, fara sa-mi fi dat seama exact cand s-a produs schimbarea. Si atunci mi-am zis sa folosesc resursele avute la dispozitie, adica Google Maps + StreetView, si sa incerc sa pun pe o harta cam ce a ramas pavat cu piatra cubica in Romania.

Daca as vrea sa o dau mai intortocheat as lega proiectul asta cu strazile cubice de incercarea de arheologie urbana reprezentata de harta constructiei cladirilor din Bucuresti, in sensul in care primele pavari cu piatra cubica de la noi (mai ales in Tara Romaneasca si Moldova, Transilvania e un pic alta discutie) au fost realizate cam pe la inceputurile "modernitatii noastre orasenesti", ca sa zic asa, incepand cu 1880-1890, poate un pic mai devreme (in Bucuresti, mai ales), si mi s-a parut mie ca punand strazile astea pe harta voi zice ceva de dezvoltarea vietii orasenesti de la noi.

Mi s-a parut interesant si cum strazile pavate cu piatra cubica au reprezentat multa vreme aproape un sinonim al citadinului ("Mie dati-mi străzi pavate, Măturate, -  Dati-mi cinematograf !" zicea Toparceanu, si, btw, ar fi interesant de realizat si o istorie a lucrarilor de salubritate orasenesti de la noi), pentru ca acum citadinul sa fie reprezentat, mental, cel putin, de alte lucruri: Mall, cafenele,  parcuri, sedii de corporatii. La fel de interesante mi se par si initiativele destul de recente de readucere a pietrei cubice in centrul oraselor, ca parte a "faimoaselor" pietonale, tendinta care (ghidandu-ma dupa articolele din presa ultimilor ~10 ani) pare ca a aparut pentru prima oara la Sibiu, pentru a fi continuata pe urma la Iasi, Timisoara, Cluj (cu primarul din Cluj chiar ajungand dupa gratii din cauza licitatiei facute cu ocazia asta) si alte orase din tara, in majoritatea cazurilor punandu-se accentul pe calitatea "medievala" si "nostalgica" a pietrei cubice.

Vorbesc preponderent despre piatra cubica in relatia cu orasul si pentru ca in afara lor, a oraselor, piatra cubica a disparut aproape in totalitate (cu cateva exceptii in zona Ostrov-Constanta si cateva drumuri judetene din Bihor, Satu Mare sau Galati). La fel, ar fi interesant de scris o istorie a drumurilor din Romania ultimilor 150 de ani, in care un capitol sau doua sa fie dedicate si pietrei cubice, cred ca am afla destul de multe despre "intrarea noastra in modernitate" si modul cum am inteles sa o "negociem" de-a lungul timpului (cum foarte bine a facut-o Toader Popescu cu al sau "Proiectul feroviar romanesc", pe partea de cai ferate si tot ce tine de ele).

Pentru iubitorii de cifre toate datele le puteti gasi in sectiunea de statistici a site-ului, unde puteti vedea mai bine cum este impartita piatra cubica pe judete si orase, cu numele exact al strazilor si cu referinte catre articole din presa acolo unde este cazul (puteti vedea detalii despre o anumita strada afisata pe harta si daca dati click pe una din ele ar trebui sa apara un pop-up cu mai multe informatii). Eu unul am ramas surprins cand, la final, adunand totul, am vazut ca la momentul de fata mai sunt doar ~250 de km de strazi pavate cu piatra cubica in toata Romania. Probabil ca in 5-10 ani nu va mai ramane mare lucru nici din acestia (excluzand pietonalele, pe care nu le iau in calcul).

Accept sugestii si comentarii, daca e cazul :)