Toponime din România - Hartă

Odată cu pandemia recent încheiată și deci cu extra timpul petrecut în casă mi-am descoperit și mai mult pasiunea pentru hărți și mai ales pentru procesarea datelor incluse ca informație in acele hărți. Unele dintre informațiile cele mai interesante incluse în cam toate hărțile sunt toponimele, i.e. numele de localități, formele de relief, numele râurilor, câmpiilor, pădurilor etc. 

Luate individual aceste toponime poate nu reprezintă cine știe ce, mai exact numele unui râu poate părea ca numele oricariu alt râu, la fel ca și cu numele unui deal, sau al unei măguri oarecare. Lucrurile devin însă mult mai interesante pe măsură ce diverse toponime sunt strânse laolaltă, ca să zic așa, cantitatea sporită de informație generează o schimbare calitativă, harta propriu-zisă capătă un alt înțeles. 

Și, ca de obicei, odată (re-)descoperit acest aproape truism am decis să-l transform și într-un mic proiect personal: Toponime din România - Hartă. Mai exact, am pus pe o harta a României mai multe toponime (peste 13.000) colectate din diverse hărți disponibile online. Lista hărților care au fost folosite ca resurse este publicată aici.

Am prezentat mai multe detalii pe pagina Despre a proiectului în sine dar, pe scurt, cele ~13.000 de toponime sunt împărțite în mai multe categorii: Animale, Păsări, Cetăți, Turanici etc. Nu aș putea spune că am plecat de la început cu o listă exact stabilită de tipuri de toponime pe care am vrut să le geo-localizez, mare parte din interesul pentru diverse categorii/tipuri de toponime a apărut pe parcurs. Inspirația inițială (și principală, aș putea spune) pentru acest proiect a fost acest studiu al domnului Eugen S. Teodor: Terminologie descriptivă în toponimia din vestul Munteniei, studiu în care domnul Teodor a colectat și afișat pe hartă diverse categorii de toponime pentru zona de Vest a Munteniei (județele Argeș, Olt și Teleorman în principiu). Pe baza acelui studiu m-am gândit că aș putea face o harta pentru toponimele de tip animale și păsări la nivelul întregii țări. Am adăugat rapid și categoria cetăților, a toponimului schiau, a romilor, iar restul, după cum ziceam, au venit pe parcurs. 

Încerc să nu scriu acum un post prea lung pentru că îmi doresc să revin în viitor cu posturi dedicate cu discuții despre diverse tipuri de toponime incluse în acest proiect, și mai ales să comentez mai în detaliu asupra lor, dar totuși o să las aici câteva screen-shot-uri cu câteva toponime. 

De exemplu aceasta este harta pentru toponimul chiciora și pentru toate toponimele atașate lui: chiciura, ticera, chicera, cicera etc. 

Harta pentru toponimul de tip chiciora

Se poate observa cum frecvența apariției toponimului este mult mai mare în lanțul Carpaților Occidentali, cu "intensitate" sporită în Apuseni. Deasemenea, se observă o prezență relativ mare în Bucovina și în zona podișului Moldovei, plus zona Țării Făgărașului. În schimb la Est de râul Olt, urmând curbura Carpaților înspre Nord pâna la Valea Trotușului, toponimul este prezent mult mai sporadic. 

A se compara cu harta pentru toponimul osoi (toponim pe care l-am trecut cu origine necunoscută). 

Harta pentru toponimul de tip osoi

În cazul acesta frecvența se menține ridicată în Apuseni, mai exact în partea lor Vestică, in Munții Meseșului mergând înspre Maramureș, plus prezențe in Moldova, la Nord de Valea Trotușului. La Sud de Carpați nu avem nici o prezență a acestui toponim.

Și în final harta pentru toponimul prelucă:

Harta pentru toponimul de tip prelucă

Cea mai ridicată frecvență e în zona Maramureșului, a Munților Suhard, în Masivul  Rarău-Giumalău, în Munții Călimani, o frecvență un pic mai scăzută în Apuseni și in Masivul Semenic. La Sud de Carpați e o singură prezență a acestui toponim, la Nord de Râmnicu-Vâlcea, iar în Moldova toate prezențele sunt la Nord de Valea Trotușului. 

Cum spuneam la începutul acestei postări, luat individual fiecare toponim precum și prezența lui pe hartă poate nu înseamnă prea mult, dar atunci când mai multe toponime sunt adunate pe aceeași hartă atunci pare că noi informații ies la lumină. Și chiar din mai multe hărți adunate/puse la un loc se pot obține noi cunoștințe, de exemplu din cele trei hărți de mai sus se poate observa cum zona din Muntenia de la Est de Olt, urmând Subcarpații de Curbură pâna la Valea Trotușului pare că are identitatea ei proprie, în sensul că nu este ca celelalte zone deluroase-muntoase din țară, pare că oamenii din acea zonă geografică sunt altfel decât ceilalți români din zona de deal-munte din punctul de vedere al toponimiei atașate lor. La fel, din punct de vedere toponimic este foarte interesantă corelația dintre Munții Apuseni, Maramureș și Moldova de de la Nord de Valea Trotușului. 

Și încă un detaliu pe care probabil ar fi trebuit să-l inclus mai pe la început, toate datele sunt prezente și pe Gihub, pe pagina dedicată a proiectului, de unde pot fi download-ate sub mai multe forme: ca fișier .csv, .geojson sau .kml.