Proprietăți evreiești naționalizate din București
Mai reușesc și eu din când în când să mai termin câte un proiect :) în cazul de față unul pe care îl aveam în minte de vreo 4-5 ani. Este vorba despre o hartă interactiva a proprietăților evreiești naționalizate în București în baza decretului 92/1950. Mai multe despre metodologia de lucru (cum au fost formatate și asociate datele, geo-localizate etc.) găsiți pe pagina explicativă a proiectului, dar în mare parte (pe lângă informațiile incluse în decretul în sine) de foarte mare ajutor au fost baza de date a victimelor Holocaustului de pe site-ul Yad Vashem și cele câteva planuri cadastrale publicate pe forumul Tramclub. În principiu pe hartă am reușit să includ și să localizez cam 1000 de imobile dintr-un total de aproximativ 1200 având proprietari potențiali evrei/de confesiune mozaică.
Interesant mi s-a părut și heatmap-ul generat pe baza datelor introduse, care heatmap devine și mai interesant pe măsură ce se face zoom pe anumite zone ale Bucureștiului. De exemplu, în screenshot-ul pe care l-am reprodus mai jos, realizat cam pe zona Centrală a orașului, se pot identifica și alte zone de locuire evreiască în afara celor "tradiționale" (zona Unirii, fosta Cale Văcărești, Calea Dudești), și anume Calea Griviței cu Buzești, strada Episcopul Radu cu Mihai Eminescu, zona actualei Piețe Pache Protopopescu - strada Plantelor - strada Tunari sau zona mănăstirii Radu Vodă - strada Cuza Vodă. Din păcate, în ciuda eforturilor mele, nu prea am reușit încă să geo-localizez toate imobilele pe care s-a construit Palatul Parlamentului, mai ales cele de pe strada Cazărmii și de pe fosta stradă Uranus, încă mai sunt în căutare de planuri cadastrale cât de cât ok pentru acea zonă.
La final, sper că datele acestea vor ajuta poate pe cineva (deși, cum am subliniat și pe pagina proiectului, nu trebuiesc luate ca fiind 100%/garantat bine asociate/poziționate), doar și pentru simplul fapt că acest subiect (imobilele naționalizate ce au aparținut cetățenilor români de confesiune mozaică) a apărut ca subiect de discuție în timpul unei vizite a Președintelui țării în Israel. Mai e și partea de "arheologie urbană", i.e. descoperirea lucrurilor din trecut care cumva stau ascunse sub ochii noștri, termen/concept (cam pompos numit, de altfel, recunosc :) ) care îmi tot stă în minte în ultima vreme apropo de posibile viitoare proiecte și lucruri de "scos la lumină".
Interesant mi s-a părut și heatmap-ul generat pe baza datelor introduse, care heatmap devine și mai interesant pe măsură ce se face zoom pe anumite zone ale Bucureștiului. De exemplu, în screenshot-ul pe care l-am reprodus mai jos, realizat cam pe zona Centrală a orașului, se pot identifica și alte zone de locuire evreiască în afara celor "tradiționale" (zona Unirii, fosta Cale Văcărești, Calea Dudești), și anume Calea Griviței cu Buzești, strada Episcopul Radu cu Mihai Eminescu, zona actualei Piețe Pache Protopopescu - strada Plantelor - strada Tunari sau zona mănăstirii Radu Vodă - strada Cuza Vodă. Din păcate, în ciuda eforturilor mele, nu prea am reușit încă să geo-localizez toate imobilele pe care s-a construit Palatul Parlamentului, mai ales cele de pe strada Cazărmii și de pe fosta stradă Uranus, încă mai sunt în căutare de planuri cadastrale cât de cât ok pentru acea zonă.
La final, sper că datele acestea vor ajuta poate pe cineva (deși, cum am subliniat și pe pagina proiectului, nu trebuiesc luate ca fiind 100%/garantat bine asociate/poziționate), doar și pentru simplul fapt că acest subiect (imobilele naționalizate ce au aparținut cetățenilor români de confesiune mozaică) a apărut ca subiect de discuție în timpul unei vizite a Președintelui țării în Israel. Mai e și partea de "arheologie urbană", i.e. descoperirea lucrurilor din trecut care cumva stau ascunse sub ochii noștri, termen/concept (cam pompos numit, de altfel, recunosc :) ) care îmi tot stă în minte în ultima vreme apropo de posibile viitoare proiecte și lucruri de "scos la lumină".
3 Comments:
Migaloasa treaba!
Interesant demersul dumneavoastra, felicitari !
Pentru a face harta mai interesanta sugerez daca este posibil luarea cumva in calcul a catorva fenomene ce au influentat regimul de proprietate (in general dar in particular pentru proprietatile evreiesti).
1.Proprietari evrei - chiriasi de alte confesiuni (ar explica probabil unele din imobilele aparute in partea de nord a capitalei)Acele proprietati erau investitii lucrative pentru respectivii dezvoltatori imobiliari ai perioadei interbelice.
2.Proprietari evrei care vand ante 1945 si fie raman chiriasi fie pleaca/dispar.
3.Proprietari evrei care-si romanizeaza numele deci, desi fiind nationalizati si ei, nu sunt cuprinsi in respectiva lista.
4.Chiriasi evrei, ce, in majoritatea lor, preferau sa stea in chirie la proprietari evrei, dar nu neaparat.
Datele statistice s-ar putea colecta din urmatoarele surse disponibile online: Carti de telefon (1930,1950)-unde apar cei care locuiau la adresa respectiva la momentul respectiv si Anuarul municipiului Bucuresti via dacoromanica (unde apar niste statistici istorice interesante)
Ce ar arata o coroborare a datelor ante momentul nationalizarii (sa zicem aprox. 1930) si momentul nationalizarii? Presupun ca un declin, cel putin la nivelul proprietatilor detinute de respectivii membrii ai comunitatii evreiesti.
Post a Comment
<< Home